Eurovision 2026 se transformă într-un câmp de luptă diplomatic. Țări importante renunță la concurs din cauza Israelului

Concursul Eurovision 2026 debutează marți,12 mai, la Viena, însă ediția aniversară care marchează 70 de ani de existență ai competiției este umbrită de tensiuni politice, boicoturi și dispute legate de participarea Israelului.

Evenimentul, considerat cel mai mare spectacol muzical televizat din lume, urma să fie o celebrare a succesului continuu al competiției europene într-un oraș asociat cu tradiția muzicală și istoria culturală a continentului. În schimb, atmosfera din capitala Austriei este marcată de controverse și proteste, scrie The Guardian.

Mai multe țări au decis să boicoteze competiția din cauza includerii Israelului. Printre acestea se numără Spania, Olanda, Irlanda, Slovenia și Islanda. Este pentru prima dată în istoria de șapte decenii a Eurovisionului când mai multe state importante aleg să nu participe sau să reducă implicarea în semn de protest.

Absențele riscă să afecteze atât audiențele, cât și finanțarea competiției, într-un moment în care posturile publice europene se confruntă deja cu presiuni bugetare, scrie The Guardian.

„Pe termen lung, finanțarea Eurovisionului va deveni din ce în ce mai dificilă“

„Pe termen lung, finanțarea Eurovisionului va deveni din ce în ce mai dificilă, deoarece televiziunile publice sunt atacate peste tot în Europa”, a declarat Irving Wolther, istoric cultural și observator al competiției.

Finala Eurovision din 2025, organizată la Basel, în Elveția, a fost urmărită de 166 de milioane de telespectatori la nivel global. Organizatorii se tem însă că cifrele din acest an vor scădea semnificativ, mai ales că în unele state participante la boicot competiția nu va fi transmisă deloc.

În Spania, televiziunea publică RTVE va difuza un program muzical alternativ. În Irlanda, publicul va putea urmări un film de animație pentru familie, iar în Slovenia vor fi difuzate emisiuni dedicate Palestinei.

Și în Olanda sau Islanda se estimează o scădere a interesului, deși televiziunile locale vor transmite concursul fără a trimite însă concurenți proprii.

Controversa a provocat tensiuni inclusiv în comunitățile de fani ale Eurovisionului. Platforma Eurovision Hub a anunțat că nu va mai acoperi competiția, afirmând că „nu se mai regăsește în actuala direcție a concursului”.

„Eurovision ar trebui să fie un eveniment plin de bucurie. Anul acesta însă pare puțin trist”, a declarat istoricul Paul Jordan, specializat în istoria competiției.

Disputa privind participarea Israelului durează încă din 2023, după atacul Hamas din 7 octombrie și ofensiva militară israeliană din Gaza. Criticii Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) acuză organizatorii de dublu standard, amintind că Rusia a fost exclusă din concurs după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

În paralel cu tensiunile din Europa, EBU încearcă să extindă brandul Eurovision și pe piața asiatică. Organizatorii au anunțat recent lansarea primei ediții Eurovision Asia, care va avea loc la Bangkok, în Thailand, pe 14 noiembrie.

Directorul Eurovision, Martin Green, a promis că ediția de la Viena va celebra „capacitatea unică a competiției de a uni oamenii dincolo de granițe și generații”.

Proteste anunțate în timpul semifinalelor și al finalei de sâmbătă

Cu toate acestea, atmosfera din oraș riscă să fie dominată mai degrabă de manifestații decât de nostalgie muzicală.

Autoritățile austriece se pregătesc pentru proteste atât pro-israeliene, cât și pro-palestiniene în timpul semifinalelor și al finalei de sâmbătă.

Aproximativ 3.000 de persoane sunt așteptate vineri la un miting organizat cu ocazia Zilei Nakba, care comemorează exodul palestinienilor din timpul războiului din 1948. Alte proteste sunt programate chiar în ziua finalei, sub sloganul „Solidaritate cu Palestina”.

În același timp, o contramanifestație intitulată „12 puncte împotriva anti-sionismului – pentru participarea Israelului la Eurovision” este așteptată să adune câteva zeci de participanți.

Un sondaj publicat de cotidianul austriac Der Standard arată că doar 26% dintre respondenți consideră că Eurovision „apropie Europa”, în timp ce 52% cred că organizarea competiției este prea costisitoare pentru Austria.

În ultimii ani, tensiunile geopolitice s-au reflectat și în prestațiile de pe scenă. În 2024, reprezentanta Israelului, Eden Golan, a fost obligată să modifice versurile melodiei sale după ce titlul original, October Rain, a fost considerat o referire politică la atacurile Hamas din 7 octombrie.

În 2025, reprezentanta israeliană Yuval Raphael, supraviețuitoare a atacului asupra festivalului Nova, a interpretat piesa New Day Will Rise, percepută de mulți ca o referire directă la experiența sa traumatică.

Pentru ediția din acest an, Israelul va fi reprezentat de cântărețul Noam Bettan, în vârstă de 28 de ani, cu piesa Michelle. Speculațiile potrivit cărora melodia ar face referire la o soldată israeliană rănită în atacurile din 7 octombrie au fost respinse ulterior, versurile piesei abordând mai degrabă o relație sentimentală toxică.

Casele de pariuri plasează Israelul printre favoriți, însă favorita principală este Finlanda, reprezentată de Linda Lampenius și Pete Parkkonen, cu balada dramatică Liekinheitin.

Printre alți concurenți cu șanse importante se numără rapperul grec Akylas și artistul danez Søren Torpegaard Lund, scrie The Guardian.

Reprezentantul Marii Britanii, Look Mum No Computer, este cotat cu șanse reduse la victorie, piesa sa Eins, Zwei, Drei fiind considerată o surpriză improbabilă de bookmakeri.