Europa nu mai are luxul iluziei. Garanțiile de securitate pentru Ucraina presupun disponibilitatea de a lupta cu Rusia, avertizează președintele Finlandei

Într-un interviu acordat publicației The Guardian, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat fără echivoc că statele europene care vor oferi garanții de securitate Ucrainei după încheierea războiului trebuie să fie pregătite să intre în luptă cu Rusia în cazul unei noi agresiuni. Declarația, de o claritate rară în discursul diplomatic european, exprimă ceea ce mulți lideri de la Bruxelles și din capitalele NATO evită să spună public: garanțiile reale presupun risc real.

„Aceasta este esența garanțiilor de securitate – să funcționeze ca o descurajare credibilă. Iar pentru a fi credibile, trebuie să fie puternice”, a spus Stubb. Liderul finlandez a adăugat că Moscova nu va avea niciun cuvânt de spus în stabilirea acestor angajamente, indiferent de opoziția Kremlinului.

O Europă pregătită să apere Ucraina, și pe sine

Dincolo de declarații, la nivel diplomatic, se lucrează deja la un sistem de garanții postbelice pentru Ucraina. Franța și Marea Britanie conduc un „grup al voinței” – o coaliție informală de state care discută posibilitatea desfășurării unor trupe internaționale de menținere a păcii, în contextul unui posibil acord de încetare a focului sau tratat de pace.

Rusia a reacționat, predictibil, acuzând orice intervenție străină drept „inacceptabilă”. Ministerul rus de Externe a transmis pe 4 septembrie, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, că nu va permite „sub nicio formă” trupe internaționale pe teritoriul ucrainean, calificând o astfel de inițiativă drept o „intervenție militară”.

Președintele Stubb respinge însă ideea că Moscova ar avea drept de veto în politica de securitate a unei națiuni independente. „Faptul că Rusia nu va fi de acord este previzibil. Dar nu contează. Este decizia suverană a Ucrainei și a aliaților săi”, a spus liderul de la Helsinki.

Războiul lui Putin – o eroare strategică istorică

În opinia lui Stubb, Vladimir Putin nu este, deocamdată, dispus să negocieze. „Este un război prea mare pentru a fi pierdut. A făcut, probabil, cea mai mare greșeală strategică de la sfârșitul Războiului Rece. A eșuat în toate obiectivele. Va veni un moment în care va trebui să se așeze la masa negocierilor – sperăm mai devreme decât mai târziu –, dar acum nu suntem acolo”, a adăugat el.

Rusia, tot mai agresivă față de NATO: spațiul aerian, linia roșie

În paralel, președintele Cehiei, Petr Pavel – fost general NATO –, a lansat un avertisment dur în fața provocărilor repetate ale Rusiei la adresa țărilor membre. „Dacă Rusia continuă să încalce spațiul aerian al NATO, trebuie să fim pregătiți să răspundem inclusiv militar”, a declarat Pavel, într-un interviu acordat televiziunii publice cehe.

În ultimele săptămâni, Moscova a testat răbdarea și hotărârea alianței. Pe 10 septembrie, Polonia a doborât drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian – o premieră de la începutul războiului. Pe 13 septembrie, drone rusești au survolat teritoriul României în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Cea mai recentă încălcare a avut loc pe 19 septembrie, când trei avioane militare ruse au pătruns în spațiul aerian estonian, în zona Golfului Finlandei.

Președintele Pavel nu s-a ferit să amintească un precedent periculos: incidentul din 2015, când Turcia a doborât un avion rusesc. „Suntem în aceeași situație. Rusia testează hotărârea NATO. Nu doar prin agresiunea asupra Ucrainei, ci și prin provocări directe la granițele alianței. Dacă nu reacționăm ferm, riscul escaladării crește.”

„Putin va merge atât de departe cât îi permitem”

Mesajul transmis de liderii est-europeni este clar: doar răspunsurile concrete – nu cuvintele – pot frâna ambițiile expansioniste ale Kremlinului. „Dacă ne limităm la reacții verbale, provocările vor continua. Putin și regimul de la Moscova vor merge atât de departe cât li se permite”, a spus Pavel.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat escaladarea Rusiei și a cerut adoptarea urgentă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni. „Fiecare provocare va primi un răspuns pe măsură. Vom investi mai mult în întărirea flancului estic”, a spus ea.

Estonia, țara direct afectată de cea mai recentă incursiune, a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări urgente între statele membre în cazul unei amenințări directe la adresa securității.

Europa, în pragul unei noi paradigme de securitate

Din ce în ce mai mult, războiul din Ucraina devine nu doar o luptă pentru granițele unui stat, ci un test al capacității Europei de a se apăra pe ea însăși. Într-o lume în care descurajarea nu mai funcționează doar cu sancțiuni și declarații diplomatice, garanțiile de securitate oferite Ucrainei nu sunt simple promisiuni. Sunt angajamente care pot cere, oricând, acțiune. Inclusiv armată.