Europa caută un lider militar. Poate fi Germania?

Germania ar fi trebuit să fie astăzi liderul incontestabil al Europei în fața amenințării ruse. În schimb, Berlinul ezită, armata sa este mai puțin pregătită decât în 2022, iar economia se zbate în recesiune.

Aceasta este analiza tranșantă a economistului american Oren Cass, publicată recent în Financial Times, care atrage atenția asupra impasului strategic în care se află cea mai mare economie a Europei.

În ciuda unei retorici ferme privind susținerea Ucrainei, Germania nu a reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor – nici militar, nici economic. Iar lipsa unei viziuni clare privind confruntarea cu Rusia lasă un vid de putere periculos în centrul continentului.

În loc să consolideze un leadership european robust, Berlinul pare să meargă pe sârmă, ezitând între imperativele de securitate și dependențele economice cultivate în deceniile de după Războiul Rece. Potrivit lui Oren Cass, Germania, în loc să mobilizeze resursele necesare pentru a contracara amenințarea tot mai agresivă a Rusiei, rămâne prinsă într-o capcană a propriei prudențe – una care riscă să coste scump nu doar Berlinul, ci întregul continent.

Armata germană, aflată într-un proces lent de reformă, este astăzi mai slab dotată și mai puțin capabilă decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina. În paralel, economia țării se confruntă cu o stagnare prelungită, accentuată de criza energetică, tensiunile comerciale și competiția acerbă cu China.

Industria auto germană – simbol al puterii economice a țării – ezită să adopte o poziție fermă față de expansiunea chineză, preferând să-și protejeze profiturile pe termen scurt decât să apere interesele strategice ale Europei. Astăzi, o cincime din acțiunile Mercedes se află în mâinile statului chinez, iar tot mai multe firme asiatice își deschid fabrici chiar pe teritoriul Uniunii Europene.

Viitorul cancelar încearcă să repoziționeze Germania ca actor central în construcția unei apărări europene solide

Pe acest fundal de fragilitate și indecizie, Friedrich Merz – viitorul cancelar și lider al Uniunii Creștin-Democrate – încearcă să repoziționeze Germania ca actor central în construcția unei apărări europene solide. Cu o retorică mai tranșantă decât predecesorul său, Olaf Scholz, Merz susține că actualele amenințări cer măsuri „radicale” și „fără echivoc”.

„Dividendele păcii sunt de mult timp epuizate”, a declarat Merz în fața Bundestagului, unde a pledat pentru susținerea unui buget de apărare istoric, menit să aducă Germania înapoi în postura de putere de prim rang în NATO și în Uniunea Europeană.

Noua strategie propusă de Merz include nu doar o creștere masivă a cheltuielilor militare, ci și constituirea unui nucleu european de apărare, deschis și statelor non-UE, precum Marea Britanie și Norvegia – o inițiativă care ar marca o schimbare de paradigmă în abordarea apărării colective europene.

Este însă suficientă această schimbare de discurs pentru a restabili rolul Germaniei în arhitectura de securitate a Europei? Rămâne de văzut. Dacă noul buget al apărării va fi adoptat, acesta ar putea marca nu doar o reconfigurare a priorităților strategice ale Berlinului, ci și o reafirmare a angajamentului față de apărarea valorilor occidentale.

Pentru Ucraina, orice pas ferm făcut de Germania în direcția susținerii militare reale și consistente poate înclina balanța, nu doar în războiul de pe front, ci și în cel al încrederii între aliați. Cu toate acestea, obstacolele interne – de la opoziția politică la ezitările industriale – rămân semnificative.

În absența unei conduceri europene clare, inițiativa rămâne, în continuare, la Washington. Iar dacă Berlinul nu își va asuma curând acest rol de lider regional, întrebarea nu va mai fi dacă Europa poate rezista fără America, ci dacă mai poate rezista deloc.

Germania se pregătește să trimită Ucrainei rachete Taurus

Acum la Berlin, vântul pare să bată din altă direcție. După luni de ezitări și refuzuri, Germania se arată tot mai dispusă să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, capabile să lovească ținte adânc în teritoriul ocupat – inclusiv simbolul obsesiv al ocupației ruse: podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia continentală.

Semnalul clar a venit din partea lui Friedrich Merz, liderul creștin-democraților germani și favorit pentru preluarea funcției de cancelar în perioada imediat următoare. Într-un interviu citat de „Financial Times“, Merz a condamnat ferm atacul cu rachete lansat recent de Rusia asupra orașului Sumi, catalogându-l drept „o crimă de război în toată regula”. În acest context, liderul opoziției germane a pledat pentru creșterea sprijinului militar acordat Ucrainei.

Întrebat explicit dacă va autoriza trimiterea rachetelor Taurus, Merz a răspuns că este deschis unei astfel de decizii, „dacă ea va fi luată în coordonare cu aliații europeni”. Este un viraj vizibil față de poziția reținută a cancelarului în exercițiu, Olaf Scholz, care a blocat în mod repetat solicitările Kievului de teama unei escaladări a conflictului cu Moscova.

Racheta Taurus are o rază de acțiune de peste 500 de kilometri – mai mare decât Storm Shadow, livrată deja de Marea Britanie și Franța, și decât sistemele tactice americane ATACMS. În plus, ea este dotată cu un sistem inteligent de penetrare a țintelor fortificate, capabil să neutralizeze poduri, buncăre și infrastructuri militare critice – un profil care o face o armă ideală pentru lovituri chirurgicale asupra pozițiilor rusești din Crimeea.

Într-o declarație făcută pe 13 aprilie, Merz a lăsat să se înțeleagă că aceste rachete ar putea fi utilizate inclusiv împotriva Podului Crimeii, construit de Rusia în urma anexării ilegale din 2014 și transformat de Vladimir Putin într-un simbol al dominației sale asupra peninsulei. O astfel de afirmație, venită de la viitorul lider al primei economii europene, semnalează o posibilă schimbare de paradigmă în politica militară germană.