După un deceniu de criză, Grecia revine spectaculos în economia europeană. Evaziunea, combătută cu drone, AI și plăți cu telefonul

După un deceniu de criză, Grecia revine spectaculos în economia europeană. Cu un Fisc digitalizat, folosind drone și AI, țara combate frauda și recâștigă încrederea investitorilor.

Grecia a fost cunoscută ani întregi pentru evaziunea fiscală masivă, birocrație și deficite cronice. În prezent, tehnologia a schimbat totul: autoritatea fiscală folosește drone, inteligență artificială, supraveghere video în timp real și analizează volume uriașe de date pentru a urmări tranzacțiile și a combate frauda, scrie Mediafax.

„Am pornit de la o situație în care nu aveam deloc date, la una în care gestionăm big data în timp real”, a explicat Giorgos Pitsilis, șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice, citat de Associated Press.

Supraveghere în timp real

Sistemul fiscal modern al Greciei analizează milioane de tranzacții în fiecare zi: de la plăți cu cardul, salarii și declarații fiscale, până la evidențe vamale și bancare. Algoritmii detectează neregulile și trimit automat alerte către inspectori.

Pe teren, echipele de control sunt dotate cu telefoane mobile care transmit imagini și sunet în direct către sediul central. Au inclusiv butoane de panică pentru situații periculoase. La sediul autorității fiscale, hărțile digitale afișează în timp real inspecțiile de pe teren, iar dronele trimit imagini din porturi, restaurante, silozuri sau chiar din rezervoarele de combustibil ale navelor pentru a detecta posibile activități nedeclarate.

Evaziunea, vânată cu drone

Practic, dronele sunt folosite de fiscul elen ca instrumente de control inteligent. În acest fel, autoritățile pot verifica dacă în acele locuri are loc activitate economică și nu este declarată sau fiscalizată. De exemplu, dacă un local are mesele pline, dar în sistemul fiscal apar foarte puține bonuri emise, inspectorii primesc semnale de alertă. La fel, în porturi sau pe nave, dronele pot verifica cantitatea de combustibil sau transporturi suspecte, pentru a preveni evaziunea și contrabanda.

Una dintre cele mai mediatizate acțiuni a fost „Saturday Night Fever”, o razie desfășurată într-un club de noapte. Oficialii au observat că mesele erau pline, dar bonurile fiscale nu reflectau volumul comenzilor: „După ce am intrat, veniturile declarate ale localului s-au dublat în doar câteva zile”, a menționat unul dintre inspectorii fiscali.

Digitalizarea a ajuns și la tarabe

Schimbarea se vede și în cele mai simple locuri, cum ar fi piețele sau tarabele de cartier. Tot mai mulți comercianți acceptă plăți electronice, iar aproximativ 70% dintre tranzacții sunt acum procesate digital și trimise instant către sistemul fiscal. Clienții plătesc cu cardul, telefonul sau chiar cu ceasul.

Până în noiembrie 2025, toate afacerile din Grecia vor fi obligate să accepte IRIS – un sistem național de plată instant, care permite transferul banilor în câteva secunde, direct între conturi, fără comisioane bancare, similar aplicațiilor precum Revolut sau Venmo, folosite pentru plăți rapide de pe telefon. Vor fi eliminate astfel comisioanele bancare care afectează în special comercianții mici.

Țara a revenit pe radarul investitorilor

În 2024, Grecia a fost una dintre cele doar șase din Uniunea Europeană care au înregistrat excedent bugetar, după zeci de ani de deficite, iar veniturile bugetare au depășit toate așteptările până în luna august 2025.

Agenția de rating Moody’s a readus țara la investment grade în martie 2025, subliniind digitalizarea sistemului fiscal ca factor-cheie. Mai exact, Grecia este considerată suficient de stabilă economic pentru ca investitorii să-și plaseze banii fără riscuri majore – un semn că economia are o bază solidă, datoriile pot fi plătite la timp, iar statul este „de încredere” pentru finanțare.

Se împrumută mai ieftin decât Franța sau Italia

Jason Graffam, vicepreședinte la Morningstar DBRS, a notat că dobânzile la împrumuturile Greciei sunt acum mai mici decât ale Italiei și chiar Franței – o performanță de neimaginat în urmă cu doar câțiva ani: „Grecia de astăzi este foarte diferită de acum un deceniu. Modelul economic și sistemul fiscal s-au schimbat temeinic”.

Surplusul bugetar, contestat politic

Pe timpul crizei, Grecia a crescut TVA-ul la 24% – unul dintre cele mai mari din UE – și nu l-a mai redus. Multe măsuri de austeritate sunt încă în vigoare, iar costul vieții rămâne ridicat.

Opoziția politică susține că reforma fiscală nu a dus la o distribuție mai echitabilă a veniturilor. Partidul Comunist Grec a descris excedentul bugetar drept un „surplus pătat de sânge”, obținut pe seama clasei muncitoare.

Reforma fiscală merge mai departe

Transformarea fiscală va continua, spun autoritățile. Pentru a reduce frauda, este planificată o integrare profundă a inteligenței artificiale în procesele fiscale până în 2026.

„Țările se schimbă atunci când își schimbă cursul”, susține ministrul de Finanțe, Kyriakos Pierrakakis, fost student la Harvard și MIT. Oficialul a precizat că „această schimbare înseamnă că nu vom mai fi lăsați în urmă și nu ne vom întoarce la trecut”.

Experții fiscali spun că respectarea legii fiscale poate reconstrui încrederea în instituții: „Este un argument puternic. Să fii responsabil fiscal este benefic. Cu cât colectăm mai mult, cu atât avem mai mult spațiu pentru reduceri de taxe”.