Dezbaterea europeană privind armele nucleare ia amploare. Cinci opțiuni pentru Europa
0Liderii europeni discută tot mai deschis despre viitorul descurajării nucleare pe continent, pe fondul amenințărilor venite din partea Rusiei și al incertitudinilor legate de angajamentele de securitate ale Statelor Unite, scrie AFP.
În timp ce Statele Unite și Rusia dețin fiecare mii de focoase nucleare, în Europa doar Franța și Marea Britanie au arme atomice, cu un arsenal combinat de ordinul sutelor.
Comentariile critice ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO și abordarea sa tranzacțională în politica externă — adică o viziune în care alianțele sunt evaluate în funcție de beneficii imediate și costuri — au determinat mai mulți aliați europeni să se întrebe dacă se mai pot baza fără rezerve pe protecția americană.
Un grup de experți a avertizat, într-un raport publicat cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, că europenii „nu mai pot externaliza descurajarea nucleară către Statele Unite”. Conceptul de „descurajare nucleară” se referă la ideea că simpla posesie a armelor atomice descurajează un adversar să atace, de teama unei riposte devastatoare.
Raportul face apel la confruntarea urgentă cu „o nouă realitate nucleară”, în contextul a ceea ce autorii numesc „revizionismul susținut nuclear al Rusiei” — o referire la tentativa Moscovei de a modifica prin forță granițe sau echilibre geopolitice, având în spate arsenalul său atomic.
La München, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că poartă deja „discuții confidențiale” cu președintele francez privind consolidarea descurajării nucleare europene.
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că arsenalul nuclear al Regatului Unit protejează deja aliații din NATO, dar a subliniat că Londra își intensifică cooperarea nucleară cu Franța. „Orice adversar trebuie să știe că, într-o criză, s-ar putea confrunta cu forța noastră combinată”, a spus el.
La rândul său, subsecretarul american al apărării, Elbridge Colby, a reiterat că „umbrela nucleară extinsă” a SUA — adică angajamentul Washingtonului de a-și folosi capacitățile nucleare pentru a apăra aliații — rămâne valabilă pentru Europa. El a adăugat însă că discuțiile privind o contribuție europeană mai mare la descurajarea NATO trebuie purtate „cu sobrietate” și prudență, având în vedere riscurile proliferării nucleare — răspândirea armelor atomice către mai multe state — și potențialele efecte destabilizatoare.
Opțiuni dificile, fără soluții ideale
Mult timp, ideea reînarmării nucleare a fost considerată un subiect tabu în numeroase state europene. Însă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și temerile privind angajamentul american au adus tema în centrul dezbaterii politice.
Numeroși oficiali europeni cred că ambițiile teritoriale ale Moscovei nu se vor limita la Ucraina și că și alte state — inclusiv membre NATO — ar putea deveni ținte.
Raportul prezentat la München identifică cinci opțiuni pentru Europa, avertizând că niciuna nu este lipsită de costuri sau riscuri:
1. Menținerea dependenței de descurajarea americană;
2. Consolidarea rolului armelor nucleare britanice și franceze într-un cadru european;
3. Dezvoltarea în comun a unui arsenal nuclear european;
4. Creșterea numărului de state europene cu propriile arme atomice;
5. Extinderea capacităților militare convenționale (non-nucleare) pentru a crea o descurajare mai puternică fără a recurge la arme nucleare.
Pe termen scurt, menținerea actualului aranjament — bazat pe superioritatea militară americană — rămâne „cea mai credibilă și fezabilă opțiune”, susțin autorii.
Puțini analiști cred însă că Europa ar putea prelua în totalitate responsabilitatea descurajării nucleare într-un viitor apropiat.
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, a declarat că investiții europene mai mari în arsenalele francez și britanic ar fi „un lucru bun”, dar a adăugat că înlocuirea completă a descurajării americane „nu este realistă în acest moment”.
Experții salută totuși faptul că dezbaterea devine mai serioasă. „Este un pas pozitiv, dar acum avem nevoie de acțiune”, a afirmat Heloise Fayet, cercetător la Institutul Francez de Relații Internaționale.
Extinderea protecției nucleare franceze sau britanice la nivel european ar ridica însă numeroase probleme: costuri ridicate, adaptări tehnologice și, mai ales, întrebarea sensibilă privind cine ar avea autoritatea finală de a decide utilizarea armelor nucleare.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a sugerat anterior posibilitatea extinderii „umbrelei nucleare” franceze asupra Europei, urmează să susțină un discurs major privind doctrina nucleară a Franței. La München, el a evocat ideea unei cooperări speciale, exerciții comune și interese de securitate partajate cu state-cheie europene.