Descoperirea unei drone navale ucrainene în Grecia ridică temeri privind extinderea războiului hibrid în Mediterana. Dronele îi sperie și pe prietenii din zona Mării Baltice ai Ucrainei

Autoritățile din Greece investighează apariția unei drone navale explozive de tip Magura V5 pe coasta insulei Lefkada, într-un incident care alimentează temerile privind extinderea conflictului dintre Rusia și Ucraine dincolo de Marea Neagră și frontul terestru.

Surse diplomatice de la Atena au descris incidentul drept o dovadă a faptului că războiul hibrid dintre cele două state se extinde către estul Mediteranei.

„Trăim un război fără frontiere”, a declarat o sursă diplomatică de rang înalt, citată de presa elenă. „Nu mai există un teatru de operațiuni clar delimitat.”

Ce este Magura V5

Dronele navale Magura V5 sunt ambarcațiuni fără pilot încărcate cu explozibili, utilizate de Ucraina în atacuri împotriva unor nave asociate așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei — rețeaua de petroliere folosită pentru exporturile de petrol rusesc.

Aceste drone sunt lansate fie de pe coastă, fie de pe nave-mamă și pot fi controlate de la distanță prin GPS și comunicații prin satelit. Ele se deplasează cu viteză mare și un profil radar redus înainte de detonarea încărcăturii în apropierea țintei.

Potrivit To Vima, dispozitivul descoperit în Lefkada era încărcat cu explozibili și ar fi fost folosit într-o tentativă de atac asupra unei nave comerciale ruse aflate în apele teritoriale ale Greciei.

Anchetatorii cred că drona a ratat ținta și a continuat să plutească necontrolat până când a ajuns în apropierea coastei.

Date GPS și documente găsite la bord

Investigația autorităților elene se concentrează asupra datelor recuperate din sistemul GPS al dronei și din alte dispozitive electronice aflate la bord.

Potrivit informațiilor preliminare, drona ar fi fost lansată de pe o navă ucraineană aflată în Marea Ionică, relativ aproape de locul unde dispozitivul a fost găsit.

Anchetatorii analizează și mai multe pagini scrise de mână care conțineau instrucțiuni tehnice privind conexiunile și operarea sistemelor dronei.

Surse de securitate afirmă că autoritățile ucrainene au recunoscut că dispozitivul aparține Ucrainei și că au oferit explicații preliminare Atenei. În paralel, au fost deschise discuții privind prezența dronelor navale în Mediterana.

Îngrijorări privind securitatea maritimă

Incidentul a provocat îngrijorare în Grecia, în special din cauza riscului ca astfel de dispozitive să ajungă accidental în zone turistice sau pe rute comerciale intens circulate.

Dronele de acest tip pot reprezenta o amenințare atât pentru nave comerciale și petroliere, cât și pentru infrastructură energetică sau portuară.

Autoritățile elene au lansat o amplă operațiune de securitate care implică armata, serviciile de informații și paza de coastă.

Potrivit surselor citate de presa locală, dispozitivul găsit în Lefkada avea încă bateriile active chiar și la mai multe ore după descoperire. Sistemul de detonare nu era însă activat, ceea ce a redus riscul unei explozii accidentale.

Martorii au declarat că drona se deplasa în cercuri, comportament specific ambarcațiunilor rămase fără control.

Temeri privind extinderea conflictului

Grecia și-a exprimat deja îngrijorarea față de partenerii europeni în legătură cu posibilitatea ca războiul ruso-ucrainean să afecteze securitatea maritimă în estul Mediteranei.

Oficialii greci avertizează că astfel de incidente ar putea afecta libertatea navigației și proiectele energetice din regiune.

În ultimele luni au fost raportate și alte atacuri asupra unor nave rusești în apropiere de Malta și la sud de Crete, despre care unele surse occidentale au sugerat că ar fi implicat drone navale ucrainene.

Experții spun că războiul a accelerat dezvoltarea unor tehnologii militare relativ ieftine, precum dronele aeriene și maritime, capabile să provoace pagube importante infrastructurii și transportului maritim.

Potrivit analiștilor, aceste evoluții schimbă modul în care este definit controlul asupra spațiului maritim și obligă statele din regiune să își adapteze strategiile de securitate la noile amenințări tehnologice.

Dronele ucrainene care ajung în statele baltice provoacă tensiuni între Kiev și aliații săi

Atacurile cu drone lansate de Ukraine asupra infrastructurii petroliere ruse din apropierea Mării Baltice au devenit o sursă de îngrijorare pentru aliații europeni ai Kievului, după o serie de incidente în care aparate fără pilot au pătruns în spațiul aerian al Finland și al statelor baltice.

În ultimele luni, mai multe drone care ar fi fost implicate în operațiuni împotriva porturilor rusești de la Primorsk și Ust-Luga au ajuns accidental pe teritoriul unor state membre NATO, provocând îngrijorări privind siguranța populației și riscul escaladării regionale.

Finlanda cere explicații

Subiectul a fost discutat direct între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul finlandez Petteri Orpo, în timpul unei întâlniri desfășurate la Erevan, pe 3 mai.

„Finlanda susține Ucraina și îi înțelege dreptul de a se apăra. Totuși, este inacceptabil ca spațiul aerian finlandez să fie încălcat și ca drone să ajungă pe teritoriul nostru”, a declarat Orpo.

În aceeași zi, două drone s-au prăbușit în Finlanda — un incident care nu este singular.

Atacurile asupra porturilor rusești și efectele secundare

Din martie 2026, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse din apropierea granițelor baltice. Imaginile cu incendiile din porturile Primorsk și Ust-Luga au fost prezentate în Ucraina drept lovituri importante împotriva economiei ruse și a exporturilor de petrol.

Însă aceste operațiuni au și consecințe neprevăzute.

Drumul cel mai scurt dintre teritoriul ucrainean și țintele din apropierea orașului Saint Petersburg trece în apropierea frontierelor estice ale Letoniei și Estoniei, iar unele dintre ținte se află foarte aproape de Finlanda și Estonia.

Potrivit explicațiilor oferite de Kiev, sistemele rusești de război electronic bruiază sau distorsionează semnalele GPS ale dronelor ucrainene. În aceste condiții, aparatele își pot pierde orientarea și pot devia accidental către țări vecine.

Incidente repetate în regiune

Cele mai multe incidente au fost raportate în luna martie.

Pe 23 martie, o dronă s-a prăbușit pe un lac înghețat din Lituania, aproape de granița cu Belarus. Două zile mai târziu, un alt aparat a lovit coșul unei centrale electrice din Estonia, fără a provoca pagube majore.

În aceeași perioadă, mai multe drone au fost găsite pe teritoriul Finlandei, inclusiv în apropierea orașului Kouvola și în regiunea Parikkala, aproape de frontiera rusă.

La sfârșitul lunii martie, Estonia a raportat pătrunderea în spațiul său aerian a până la zece drone.

Un nou incident a avut loc pe 7 mai în Letonia, unde o dronă neidentificată a lovit un rezervor gol al unei baze petroliere. Explozia nu a provocat victime, însă a amplificat temerile privind posibilitatea unor accidente grave.

Autoritățile letone nu au confirmat oficial proveniența dronei.

Temeri privind operațiuni sub steag fals

Oficiali și analiști din regiune avertizează că nu poate fi exclusă posibilitatea ca Rusia să folosească incidentele pentru operațiuni de dezinformare sau chiar pentru atacuri „sub steag fals”.

Potrivit acestor scenarii, Moscova ar putea utiliza drone asemănătoare celor ucrainene — sau chiar aparate capturate — pentru a lovi state membre NATO și pentru a deteriora relațiile dintre Kiev și aliații săi, scrie pravda.ua.

Rusia a lansat deja o campanie publică de acuzații, susținând că statele baltice și Finlanda ar permite Ucrainei să își folosească teritoriul pentru atacuri împotriva Rusiei.

Guvernele din regiune au respins ferm aceste afirmații.

Sprijin pentru Ucraina, dar și presiuni politice

În primele reacții oficiale din martie, liderii baltici și finlandezi au adoptat un ton conciliant, subliniind că înțeleg dreptul Ucrainei de a se apăra și că astfel de incidente sunt dificil de evitat complet într-un război modern.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, declara atunci că atât dronele rusești, cât și cele ucrainene pot devia de la traseu și pot reprezenta un risc pentru statele vecine.

Însă tonul s-a schimbat în ultimele săptămâni, pe fondul presiunilor publice și al preocupărilor privind securitatea internă.

Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a afirmat că Ucraina trebuie să își planifice operațiunile astfel încât riscul de deviere să fie redus la minimum.

„Utilizarea spațiului nostru aerian pentru asemenea operațiuni este complet inacceptabilă”, a spus acesta.

Kievul cere înțelegere și cooperare

Autoritățile ucrainene insistă că incidentele sunt neintenționate și că ele reprezintă o consecință directă a războiului și a sistemelor rusești de bruiaj electronic.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tihi, și-a cerut scuze pentru incidentele anterioare și a declarat că Ucraina menține un dialog constant cu aliații săi.

Kievul susține că va continua cooperarea tehnică și schimbul de informații pentru a limita riscul unor noi incidente.

Cu toate acestea, atât timp cât Ucraina continuă atacurile cu rază lungă împotriva infrastructurii ruse, riscul ca dronele să ajungă accidental în țări aliate rămâne prezent — iar statele din regiune încearcă să găsească un echilibru între sprijinul pentru Kiev și propriile preocupări de securitate.