Demers fără precedent. Două moțiuni de cenzură depuse simultan împotriva Ursulei von der Leyen, programate pentru începutul lunii octombrie

Ursula von der Leyen este tot mai contestată la Bruxelles, după moţiunea de cenzură respinsă a eurodeputatului AUR Gheorghe Piperea, alte două fiind depuse simultan, într-o procedură fără precedent. Ele urmează să fie votate în octombrie.

La începutul lunii octombrie, Parlamentul European va deveni scena unui moment tensionat la Bruxelles, atunci când cele două moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, depuse în aceeaşi zi, vor fi discutate și votate în sesiunea plenară din perioada 6-9 octombrie.

Această acțiune a generat deja numeroase discuții și controverse în rândul eurodeputaților, mai ales în ceea ce privește procedura parlamentară și desfășurarea votului.

Potrivit unei corespondențe interne semnate de președinta Parlamentului European, Roberta Metsol, și obținute de publicația Politico, moțiunile vor fi examinate într-o manieră care urmează să fie stabilită pe 1 octombrie, în funcție de agenda finală a sesiunii.

În prezent, se conturează scenariul unei dezbateri comune luni, 6 octombrie, urmată de voturi separate joi, 9 octombrie.

Cele două moţiuni de cenzură vin la două luni după ce o alta, depusă de eurodeputatul român Gheorghe Piperea din partea AUR și susținută de extrema dreaptă, a fost respinsă cu o largă majoritate.

De această dată, două formațiuni distincte, Patrioții pentru Europa (PfE), de extremă dreaptă, și Grupul Stângii, au profitat de expirarea celor două luni necesare între moțiuni pentru a înregistra propriile demersuri, la doar câteva secunde distanță.

Patrioții, care includ partide precum RN al lui Marine Le Pen și Fidesz-ul premierului maghiar Viktor Orbán, o acuză pe Ursula von der Leyen de lipsă de transparență și de gestionarea defectuoasă a acordurilor comerciale cu SUA și Mercosur.

Pe de altă parte, Stânga critică lipsa de reacție a Comisiei în fața conflictului Israel-Gaza și, la rândul lor, contestă politica comercială a executivului european.

Ce spune regulamentul

Conform regulamentului, pentru ca o moțiune de cenzură să fie acceptată, este nevoie de semnăturile a cel puțin 72 de eurodeputați – adică 10% din componența Parlamentului.

Grupul Stângii, cu doar 46 de membri, a reușit să adune semnăturile necesare cu sprijinul Verzilor, unor neafiliați și chiar al unui eurodeputat din grupul social-democraților (S&D). În schimb, moțiunea Patrioților se bazează pe un nucleu de 84 de membri.

Totuși, pentru ca o moțiune de cenzură să fie adoptată, este necesar sprijinul a două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea absolută a celor 720 de eurodeputați.

 În acest context, șansele ca vreuna dintre cele două moțiuni să treacă sunt reduse, dată fiind susținerea limitată de care dispun inițiatorii, dar contextul politic este  semnificativ, cele doup moţiuni fiind depuse la doar câteva ore după ce Ursula von der Leyen a susținut discursul anual privind starea Uniunii, în fața unei audiențe fragmentate și tot mai polarizate.