Cum va funcționa scutul european anti-amestec electoral. Alegerile din România, studiu de caz pentru combaterea ingerințelor rusești în UE

Războiul hibrid al Rusiei împotriva UE, cu accent pe alegerile din România și Republica Moldova, a determinat Comisia Europeană să contureze o strategie de contraatac. Nu putem lăsa rețelele sociale să decidă ce e adevărat sau fals și nici pe Rusia să intervină în securitatea UE, spune vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță.

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, Scutul european pentru democrație, care stabilește o serie de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga UE.

Comisia a prezentat, de asemenea, o strategie a UE pentru societatea civilă, pentru o implicare, o protecție și un sprijin mai puternice pentru organizațiile societății civile care joacă un rol esențial în societățile noastre.

„Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă prezintă măsuri de protejare a pilonilor-cheie ai sistemelor noastre democratice: oameni liberi, alegeri libere și corecte, mass-media liberă și independentă, o societate civilă dinamică și instituții democratice puternice”, se arată într-un comunicat de presă transmis de instituție.

„Democrația este fundamentul libertății, prosperității și securității noastre. Scutul european pentru democrație va consolida elementele esențiale care le permit cetățenilor să trăiască valorile noastre democratice comune în fiecare zi - libertatea de exprimare, mass-media independentă, instituții reziliente și o societate civilă dinamică. Acesta este punctul forte al Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a susținut președinta von der Leyen.

„Democrația liberală este atacată. Vedem campanii - inclusiv din partea Rusiei - concepute special pentru a polariza cetățenii noștri, a submina încrederea în instituțiile noastre și a polua politica din țările noastre. Noul Scut european pentru democrație face parte din răspunsul Europei de a proteja ingredientele democrațiilor noastre: mass-media liberă, dezbateri bazate pe fapte și alegeri corecte. Dacă vrem ca democrația să prevaleze, trebuie să o apărăm mai bine”, a susținut Kaja Kallas, Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintă a Comisiei.

Alegerile din România, exemplu de ingerință a Rusiei

Publicația Politico subliniază, astăzi, că inițiativa Comisiei privind apărarea alegerilor din Uniune este opțională. „Inițiativa „Scutul Democrației” urmărește să combată interferențele electorale online. Țările UE nu vor fi obligate să ia parte la un nou efort de reducere a interferențelor electorale străine”, conform unui proiect de propunere obținut de POLITICO.

Strategia pentru un Scut European al Democrației — promisă de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în iulie 2024 — are scopul de a intensifica lupta împotriva interferențelor străine online, inclusiv în timpul alegerilor.

Elementul central, notează publicația, este Centrul European pentru Reziliență Democratică, descris ca un „cadru” pentru schimbul de informații despre manipularea informațiilor și dezinformare, potrivit proiectului.

Totuși, participarea statelor membre va fi voluntară.

„Propunerea a fost marcată de dispute politice în cadrul Comisiei. Deși există îngrijorări puternice privind amestecul străin în afacerile UE, subiectul este sensibil din cauza poziției administrației SUA, care consideră adesea eforturile de combatere a dezinformării drept forme mascate de cenzură”, arată publicația citată.

Pachetul de măsuri, include creșterea finanțării pentru mass-media — fără a menționa deocamdată sumele exacte — și o monitorizare mai strictă a fuziunilor dintre grupurile media, pentru a proteja pluralismul.

Comisia speră că aceste inițiative vor contribui la combaterea așa-numitelor „deşerturi informaţionale” – zone rurale unde presa locală a dispărut din lipsă de resurse.

Un exemplu invocat de Comisie este alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, anulate în urma acuzațiilor de ingerință rusă și a promovării masive pe rețelele sociale a candidatului de extremă dreapta, care obținuse un rezultat surprinzător. De asemenea, este dat exemplul Republicii Moldova.

„Pe lângă războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia intensifică și atacurile hibride, ducând o bătălie a influenței împotriva Europei”, se arată în proiectul de document.

„O inițiativă binevenită, având în vedere tot ce s-a întâmplat atât în România”

Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat pentru „Adevărul” că inițiativa Comisiei este binevenită: „Uniunea Europeană trebuie să devină mai rezilientă în fața dezinformării, a manipulării și a atacurilor hibride care amenință democrația. Scutul European pentru Democrație este o inițiativă binevenită, având în vedere tot ce s-a întâmplat atât în România, cat și alte state europene și inclusiv Republica Moldova.”

Europarlamentarul arată că noul război hibrid folosește algoritmi, boți și campanii plătite care manipulează percepțiile și emoțiile oamenilor și am simțit asta pe propria piele, la ultimele alegeri.

„De aceea, cred că întreaga Europa are nevoie un scut democratic real, cu reguli clare pentru platformele online și sancțiuni atunci când acestea nu respectă legea, cu sprijin financiar direct pentru presa independentă și locală, cu investiții în educație media și alfabetizare digitală pentru cetățeni, mai ales pentru tineri. Sper ca executivul european să fie ambițios în implementarea acestui program, pentru că altfel riscăm ca următorii ani de alegeri să ne găsească la fel de nepregătiți”, a precizat Ștefănuță.

El a amintit că printre prioritățile Comisiei se află crearea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, care va fi în prima linie atunci când vor exista atacuri informaționale.

„Mai mult decât atât, va fi dezvoltată o rețea europeană de verificatori ai informațiilor (fact-checkeri) pentru a combate dezinformarea, o inițiativă cu atât mai importantă acum, când în Statele Unite, Meta a închis programul de verificare a faptelor. De aceea, nu putem lăsa platformele tehnologice să decidă singure ce e adevărat și ce e fals. Și nu putem lăsa Rusia să intervină în securitatea Europei”, a susținut el. 

Democrația europeană are nevoie de transparență, responsabilitate și solidaritate între statele membre.

Victor Negrescu: „Să consolideze educația media, fără a limita libertatea de expresie”

Celălalt vicepreședinte român al Parlamentului European, social-democratul Victor Negrescu a declarat pentru „Adevărul”: „Europa se confruntă cu o ofensivă tot mai agresivă de dezinformare și atacuri hibride, menite să submineze încrederea în instituțiile democratice. Cazurile României și al Republicii Moldova sunt un semnal de alarmă: procesele electorale trebuie tratate ca infrastructură critică și protejate printr-un efort comun la nivel european.”

Totuși, Negrescu arată că susține inițiativa Comisiei Europene de a crea un Scut European al Democrației cu o condiție: „aceasta să consolideze reziliența statelor membre, presa liberă și educația media, fără a limita libertatea de expresie, care rămâne piatra de temelie a democrației europene.”

Ce prevede Scutul pentru Democrație

Conform comunicatului transmis de Comisia Europeană, Scutul european pentru democrație va prezenta acțiuni în cadrul a trei piloni principali: 1) protejarea integrității spațiului informațional; 2) consolidarea instituțiilor noastre, alegeri corecte și libere și o mass-media liberă și independentă; și 3) stimularea rezilienței societății și a implicării cetățenilor.

„Un rezultat important al Scutului european pentru democrație va fi un nou Centru european pentru reziliență democratică, care să reunească expertiza și resursele UE și ale statelor membre pentru a spori capacitatea noastră colectivă de a anticipa, de a detecta și de a răspunde amenințărilor și de a consolida reziliența democratică. Având în centrul său statele membre, Centrul va acționa ca un cadru pentru a facilita schimbul de informații și pentru a sprijini consolidarea capacităților pentru a face față amenințărilor comune în continuă evoluție, în special acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine (FIMI) și dezinformării”, se arată în comunicat.

Sprijinit de Sistemul de alertă rapidă gestionat de Serviciul European de Acțiune Externă și în strânsă coordonare cu acesta, Centrul va conecta rețelele și structurile existente.

În cadrul Centrului va fi instituită o platformă a părților interesate pentru a facilita dialogul cu părțile interesate de încredere, cum ar fi organizațiile societății civile, cercetătorii și mediul academic, verificatorii veridicității informațiilor și furnizorii de mass-media.

Rețea de verificatori ai informațiilor

Comisia va colabora în continuare cu semnatarii în temeiul Codului de conduită privind dezinformarea și va pregăti un act legislativ privind serviciile digitale și un protocol pentru situații de criză pentru a facilita coordonarea între autoritățile relevante și pentru a asigura reacții rapide la operațiunile de informare la scară largă și potențial transnaționale.

Va fi înființată o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor pentru a stimula capacitatea de verificare a veridicității informațiilor în toate limbile oficiale ale UE, iar Observatorul european al mass-mediei digitale va dezvolta noi capacități independente de monitorizare și analiză pentru conștientizarea situației cu privire la alegeri sau în situații de criză.

Deși organizarea și desfășurarea alegerilor țin de competența statelor membre, este necesară o cooperare consolidată la nivelul UE pentru a aborda provocările comune în acest domeniu. Prin urmare, Comisia va consolida activitatea din cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, organizând schimburi sistematice pe teme-cheie pentru integritatea proceselor electorale. Comisia va prezenta, de asemenea, orientări privind utilizarea responsabilă a IA în procesele electorale și va actualiza setul de instrumente pentru alegeri prevăzut în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA).

Pentru a contribui la combaterea violenței tot mai mari împotriva candidaților politici și a reprezentanților aleși, Comisia va prezenta o recomandare și un ghid de bune practici în statele membre privind siguranța actorilor politici.

Sprijin pentru jurnalismul independent

„Un sprijin financiar consolidat pentru jurnalismul independent și local va fi furnizat în cadrul noului program pentru reziliența mass-mediei, care va corela sprijinul actual acordat mass-mediei cu programele de finanțare propuse în noul cadru financiar multianual. În cadrul viitoarei revizuiri a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, Comisia va evalua modalitățile de consolidare a vizibilității serviciilor mass-media de interes general și de modernizare a normelor în materie de publicitate pentru a promova sustenabilitatea mass-mediei din UE”, se mai arată în actul citat.

Comisia va prezenta o actualizare a Recomandării Comisiei privind siguranța jurnaliștilor și va intensifica acțiunile de sprijinire a cadrului existent al UE de combatere a acțiunilor abuzive în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP).

Alfabetizare mediatică

Pentru a contribui la recunoașterea și combaterea manipulării informațiilor, Comisia va pune în aplicare măsuri de promovare a alfabetizării mediatice și digitale pentru toate vârstele. Comisia va elabora un cadru de competențe în materie de cetățenie a UE, împreună cu orientări pentru consolidarea educației civice în școli.

Acesta va sprijini, de asemenea, implicarea cetățenilor în viața democratică prin instrumente participative și consultative, cu accent pe nivelurile locale și pe tineret, și va stimula inovarea pe platformele online care permit participarea la democrație prin intermediul unui nou centru tehnologic civic. Pentru a promova sensibilizarea cu privire la drepturile democratice ale cetățenilor în temeiul legislației UE, Comisia va prezenta un ghid al UE privind democrația.

Comisia va contribui, de asemenea, la promovarea în continuare a procesului decizional bazat pe dovezi, inclusiv prin adoptarea unei recomandări privind sprijinirea dovezilor științifice în procesul de elaborare a politicilor.

Strategia UE pentru societatea civilă

Prin Strategia UE pentru societatea civilă, Comisia își intensifică colaborarea cu societatea civilă și va continua să sprijine și să protejeze organizațiile societății civile în activitatea lor. Strategia propune acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național.

Strategia acoperă trei obiective-cheie:

Promovarea implicării: Până în 2026 va fi instituită o nouă platformă a societății civile pentru a facilita și mai mult dialogul privind protecția și promovarea valorilor UE.

Sprijin și protecție: Va fi creat un centru de cunoștințe online privind spațiul civic pentru a facilita accesul la proiectele și instrumentele existente, inclusiv la măsurile de protecție disponibile. Pe această bază, vor fi analizate măsuri de protecție suplimentare, cum ar fi asistența urgentă acordată organizațiilor amenințate și coordonarea măsurilor de protecție disponibile în statele membre.

Finanțare durabilă și transparentă: În propunerea sa privind noul CFM, Comisia a propus majorarea semnificativă a sprijinului financiar acordat organizațiilor societății civile, cu 9 miliarde EUR prevăzute numai pentru programul AgoraEU. În plus, Comisia planifică măsuri de facilitare a accesului la diferite surse de finanțare, creând legături mai strânse cu donatorii privați și cu comunitățile juridice pro bono.