Cum se schimbă sprijinul militar pentru Ucraina în absența Statelor Unite
0Sprijinul militar acordat Ucrainei de Statele Unite a fost redus semnificativ, iar golul creat este acoperit doar parțial de statele europene, în special de țările din Europa de Nord și de principalele economii occidentale.
În paralel, Uniunea Europeană încearcă să compenseze această retragere prin noi instrumente financiare comune, menite să sprijine atât apărarea Ucrainei, cât și integrarea industriei sale de apărare în sistemul european. Cu toate acestea, volumul total al ajutorului militar rămâne insuficient, iar în interiorul UE persistă probleme legate de distribuția inegală a efortului de securitate, scrie Zerkalo Nedeli.
Potrivit datelor disponibile, în perioada ianuarie–octombrie 2025, ajutorul oficial al SUA pentru Ucraina a fost de aproximativ 0,5 miliarde de euro, comparativ cu 38,7 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În bugetul Pentagonului pentru 2026–2027 sunt prevăzute doar 0,4 miliarde de dolari anual pentru sprijin militar destinat Ucrainei. Reducerea drastică a contribuției americane a afectat capacitatea defensivă a Ucrainei și, potrivit autorităților de la Kiev, a avut consecințe directe asupra situației de pe front.
În același timp, statele europene și-au intensificat sprijinul. În primele zece luni ale anului 2025, ajutorul militar european a ajuns la 30,2 miliarde de euro, față de 17,6 miliarde în perioada similară din 2024. Creșterea de 12,6 miliarde de euro nu a reușit însă să compenseze integral pierderea sprijinului american, estimată la peste 15 miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială.
Mai multe state europene și-au majorat semnificativ contribuțiile
Germania, Norvegia, Suedia, Marea Britanie și Franța au anunțat pachete mult mai mari de sprijin în 2025 decât în anii anteriori. Norvegia, de exemplu, a crescut ajutorul acordat Ucrainei de la 0,012% din PIB-ul său, în perioada 2022–2024, la aproape 0,06% din PIB în doar zece luni din 2025. Tendințe similare se observă și în Danemarca și Finlanda.
Sprijinul militar actual provine în mare parte din așa-numita „coaliție a celor dispuși”, formată în principal din state nordice și est-europene membre ale UE și NATO, alături de Marea Britanie și Norvegia. Deși această coaliție nu a reușit încă să înlocuiască integral ajutorul SUA, capacitatea sa economică este considerabilă: PIB-ul combinat al acestor state este de cinci până la șase ori mai mare decât cel al Rusiei.
Uniunea Europeană încearcă să își asume un rol mai activ, inclusiv prin instrumente financiare comune. În mai 2025, UE a lansat mecanismul SAFE, un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare europene până în 2030. O parte semnificativă a fondurilor ar putea fi utilizată indirect pentru sprijinirea Ucrainei, iar majoritatea statelor participante au inclus componente de asistență militară pentru Kiev în planurile lor naționale.
În paralel, Bruxellesul analizează lansarea unui nou instrument de finanțare care să asigure resurse pentru apărarea Ucrainei în perioada 2026–2027 și să accelereze integrarea industriei sale de apărare în piața europeană.
Europa a depășit Statele Unite atât în valoarea angajamentelor asumate
Privind ansamblul sprijinului acordat de la începutul invaziei ruse, Europa a depășit Statele Unite atât în valoarea angajamentelor asumate, cât și în volumul total al ajutorului efectiv livrat. Până la începutul lunii noiembrie 2025, statele europene oferiseră Ucrainei ajutor financiar, umanitar și militar în valoare de aproximativ 189 de miliarde de euro, comparativ cu 115 miliarde de euro din partea SUA.
Totuși, contribuțiile rămân profund inegale. Raportate la dimensiunea economiilor naționale, Danemarca, Estonia și Lituania se numără printre cei mai generoși donatori, în timp ce unele state membre ale UE nu au oferit deloc sprijin militar sau au contribuit cu sume simbolice. Analiștii descriu această situație ca o manifestare a „problemei pasagerului clandestin”, în care unele țări beneficiază de securitatea colectivă fără a suporta costuri proporționale.
Experții subliniază că integrarea accelerată a industriei de apărare ucrainene cu cea europeană ar putea aduce beneficii ambelor părți: Ucraina și-ar consolida capacitățile de producție militară, iar Europa ar câștiga timp pentru propria reînarmare, într-un context în care prezența militară americană pe continent este așteptată să se reducă.
Cu toate acestea, analiștii avertizează că, în forma actuală, sprijinul militar european nu reușește să compenseze pe deplin retragerea Statelor Unite, nici ca volum, nici ca varietate a echipamentelor livrate. În lipsa unei mobilizări mai ample și mai echilibrate la nivel european, capacitatea Ucrainei de a-și menține apărarea rămâne sub presiune.