Cum pedepsește UE președinția ungară pentru „misiune de pace“ a lui Orban

Următoarele reuniuni ale miniştrilor de externe şi ai apărării din Uniunea Europeană, programate în luna august, vor fi mutate de la Budapesta la Bruxelles, a anunţat luni cel mai înalt diplomat al blocului, în cea mai recentă escaladare a unei dispute între Uniune şi Ungaria cu privire la poziţia premierului acesteia faţă de războiul din Ucraina, anunţă CNN.

Premierul ungar de extremă dreapta Viktor Orbán a deranjat liderii UE, afirmând recent că Uniunea are o „politică pro-război”.

Borrell a răspuns la comentariul lui Orban în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles, spunând: „Am înţeles că trebuie să trimitem un semnal, chiar dacă este un semnal simbolic, că a fi împotriva politicii externe a Uniunii Europene şi a descalifica politica Uniunii Europene ca «partid al războiului» trebuie să aibă unele consecinţe”.

„Am analizat declaraţiile şi acţiunile implementate” de premierul şi ministrul de externe maghiar, a declarat şeful diplomaţiei UE. „Pot spune că toate statele membre, cu o singură excepţie, au fost foarte critice cu privire la acest comportament”, a adăugat el.

„Politica Uniunii Europene nu este o politică pro-război. Am respins cu fermitate acest lucru”, a spus Borrel, adăugând: «Singurul care este pro-război este Putin». Reuniunile informale ale Consiliului UE ale miniştrilor de externe şi de apărare urmau să aibă loc la Budapesta în perioada 28-30 august, potrivit site-ului Consiliului UE, Ungaria deţinând în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Decizia lui Borrell vine după ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a ripostat ferm la afirmaţia lui Orbán potrivit căreia UE a condus o „politică pro-război” într-o scrisoare publicată săptămâna trecută.

„Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima care îşi exercită dreptul legitim la autoapărare. Rusia conduce un război de agresiune prin încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei în conformitate cu Carta ONU”, a scris Michel.

Orbán i-a supărat şi mai mult pe legislatorii UE cu recentele sale aşa-numite „misiuni de pace” de la începutul lunii iulie - întâlnindu-se cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova, cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing şi, mai recent, cu fostul preşedinte american Donald Trump la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida.

Liderul autoritar maghiar a încercat să se prezinte ca un pacificator în conflictul din Ucraina, însă poziţia sa este în dezacord cu majoritatea liderilor UE, care s-au angajat să sprijine fără echivoc Ucraina în încercarea de a respinge efortul militar al Rusiei. În scrisoarea sa către aceşti lideri, Orban a declarat că, în timpul întâlnirilor, a existat o „observaţie generală” conform căreia „intensitatea conflictului militar” din Ucraina „va escalada radical în viitorul apropiat”.

O scrisoare semnată de peste 63 de parlamentari europeni, adresată celor trei şefi ai UE, a declarat că Orban a „cauzat daune semnificative” prin întâlnirile sale. Aceştia au solicitat liderilor blocului comunitar să suspende drepturile de vot ale Ungariei în cadrul Consiliului European, argumentând că „simpla condamnare verbală” a Ungariei nu are „niciun efect”.