Comisia Europeană intenționează să sancționeze publicația Vocea Europei ce face jocurile lui Putin
0Executivul european propune ca portalul Vocea Europei să fie adăugat pe listă la viitoarea a 14-a rundă de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, la 5 mai.
Jourova, originară din Republica Cehă, a declarat că Vocea Europei a fost folosită pentru a interveni în alegerile europene.
La începutul acestei luni, guvernul ceh a descoperit o rețea de propagandă finanțată de Moscova care a încercat să influențeze politica europeană și să întoarcă opinia publică împotriva ajutorului acordat Ucrainei.
Praga i-a numit pe Viktor Medvedciuk, un fost oligarh ucrainean prieten cu liderul de la Kremlin, și pe Artem Marcevski, un manager media care a lucrat la unul dintre canalele de televiziune ale lui Medvedciuk, ca fiind persoanele din spatele acestei operațiuni.
Activitățile lor au fost desfășurate prin intermediul site-ului web Vocea Europei, promovând narațiuni pro-ruse și plătind politicienii prietenoși cu Moscova înainte de alegerile pentru Parlamentul European .
Jourova a spus că nu poate confirma dacă Medvedciuk sau Marcevski vor fi pe lista de sancțiuni, dar că „Vocea Europei va fi acolo”. Potrivit oficialului UE, Uniunea Europeană consideră platforma un instrument al propagandei lui Putin.
Blocul european a adoptat deja 13 pachete de sancțiuni ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, cu scopul de a submina producția economică a Moscovei și capacitatea de a susține războiul. Liderii UE sunt așteptați să introducă o a 14-a rundă de sancțiuni în lunile următoare.
Verova a subliniat că Comisia Europeană urmărește să adauge 67 de persoane fizice și 23 de entități juridice la noul pachet, precum și să introducă restricții la importul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc în Europa.
În ciuda obiectivului Bruxelles-ului de a nu folosi combustibili fosili ruși până în 2027, mai mulți membri ai UE rămân foarte dependenți de gazul rusesc, iar importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia au atins cote record anul trecut.
Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Poate părea cumva o extravaganţă electorală, dar timp de patru zile, în 27 de ţări, în 24 de limbi oficiale, sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni.
Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie.
Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.
Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
La fiecare 5 ani, sunt aleşi cei peste 700 de membri ai Parlamentului European. Ei îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni. După alegeri, europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice, în funcţie de principiile comune.