„Cold Response” în Arctica. Exerciţii NATO privind pregătirea civililor pentru scenarii de război

NATO a început luni exercițiile militare „Cold Response” în Arctica europeană, la care participă aproximativ 25.000 de militari din 14 țări. Manevrele pun accent, în premieră, pe rolul civililor în sprijinirea armatei în eventualitatea unui conflict.

Alianța Nord-Atlantică a lansat luni, 9 martie, o nouă ediție a exercițiilor militare bienale din regiunea arctică, desfășurate sub numele de cod „Cold Response”, într-un context geopolitic tensionat. De această dată, exercițiile pun un accent mai puternic pe implicarea civililor în sprijinul forțelor armate, în eventualitatea unui conflict militar.

Potrivit ModernDiplomacy, manevrele se desfășoară în perioada 9-19 martie și sunt concentrate pe apărarea flancului nordic al Alianței în Arctica europeană, o regiune considerată strategică. Zona este deosebit de sensibilă deoarece Norvegia și Finlanda, ambele membre NATO, au frontieră directă cu Rusia.

Operațiunea „Arctic Sentry”

Începând din acest an, exercițiile „Cold Response”, care sunt prganizate o dată la doi ani, sunt integrate într-o operațiune mai amplă a NATO, intitulată „Arctic Sentry” („Sentinela Arctică”). Inițiativa a fost lansată în februarie și are ca scop consolidarea prezenței militare a Alianței în regiunea arctică.

Totodată, programul urmărește să reducă tensiunile apărute în interiorul NATO după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a reiterat intenția Statelor Unite de a prelua Groenlanda de la Danemarca, stat membru al Alianței.

25.000 de militari și mii de soldați americani

La actuala ediție a exercițiului „Cold Response” participă aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, inclusiv din Statele Unite și Danemarca. Majoritatea activităților militare sunt programate să aibă loc în nordul Norvegiei și Finlandei, zone apropiate de frontiera cu Rusia.

Potrivit planurilor NATO, la manevre vor lua parte și aproximativ 4.000 de soldați americani, care se vor antrena alături de forțele aliate în condițiile dificile specifice regiunii arctice.

Cu puțin timp înainte de începerea exercițiilor, armata americană a decis să retragă din zonă o escadrilă de avioane de luptă F-35, fără a preciza dacă această decizie are legătură cu războiul purtat de Washington împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie.

„Armata americană este o forţă desfăşurată la nivel mondial şi nu este anormal ca forţele să fie redistribuite sau relocate în mod dinamic din diverse motive”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Corpului de Marină al Statelor Unite din Europa.

Civilii, parte esențială a scenariilor de apărare

Un element important al exercițiilor din acest an este pregătirea societății civile pentru situații de criză. Norvegia a declarat 2026 drept anul „apărării totale”, o inițiativă menită să pregătească populația, companiile și instituțiile publice pentru eventualitatea unui război sau a unor catastrofe majore, considerând că funcționarea societății civile este esențială pentru capacitatea armatei de a apăra teritoriul național.

„Vrem ca armata noastră să-şi îndeplinească rolul de a apăra ţara. Pentru aceasta, depindem în totalitate de funcţionarea normală a majorităţii aspectelor societăţii”, a declarat pentru Reuters general-maiorul Lars Lervik, şeful armatei norvegiene.

Acesta a subliniat că exercițiile oferă și ocazia de a testa situațiile în care civilii pot sprijini direct forțele militare.

„Este, de asemenea, o oportunitate de a repeta în mod specific situaţiile în care civilii pot oferi sprijin direct efortului militar, de exemplu atunci când serviciile medicale trebuie să trateze un număr mai mare decât de obicei de soldaţi răniţi, fie că sunt norvegieni sau din forţele aliate”, a explicat el.

În cadrul exercițiilor, joi va fi pus în practică un scenariu special care va testa capacitatea spitalelor din nordul Norvegiei de a face față unui număr mare de răniți.