Ce ar însemna o victorie a lui Trump pentru Europa. Ascensiunea extremei drepte și slăbirea sprijinului pentru Ucraina

O victorie a fostului președinte ar dinamiza cu siguranță partidele populiste din blocul european și ar încuraja normalizarea acestora, la fel cum s-a întâmplat în SUA.

„Europa este bântuită — este bântuită de spectrul fostului președinte american Donald Trump.

Dar ceea ce m-a surprins cel mai mult în ultimele trei săptămâni petrecute călătorind pe continent nu a fost îngrijorarea exprimată cu privire la implicațiile economice și de securitate ale unei posibile victorii a lui Trump, ci mai degrabă ce ar însemna întoarcerea sa pentru politica europeană”, a scris Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, pentru POLITICO.

Comparativ cu începutul anului, majoritatea oficialilor europeni par să fi ajuns, în sfârșit, să înțeleagă ce ar însemna o președinție Trump pentru bunăstarea continentului. Majoritatea cred că sprijinul SUA pentru Ucraina ar fi slăbit și că sprijinul continuu al SUA pentru NATO ar fi pus sub semnul întrebării.

Există, de asemenea, o înțelegere larg răspândită că Trump ar începe o campanie de naționalism economic bazată pe tarife, protecționism și excluderea piețelor, care ar afecta fără îndoială economiile lor.

Cum se pregătește Europa pentru o victorie a lui Trump

Astfel, în ultimele luni, au făcut planuri pentru a „proteja” instituțiile și politicile europene împotriva efectelor unei președinții Trump, subliniind necesitatea ca Europa să cheltuiască mai mult pentru apărare, producția de arme și capacitățile militare. Există, de asemenea, discuții ample despre o abordare mai geostrategică a politicii economice — nu doar în raport cu China, ci și în cazul unei abordări tot mai unilaterale și protecționiste a SUA.

Toți realizează aici că impactul unei președinții Trump va fi mare, dar există un sentiment tot mai puternic că o Europă cu 450 de milioane de oameni poate face față acestor consecințe. Cu excepția, poate, în ceea ce privește politica internă.

Adevărul este că o a doua victorie a lui Trump ar avea un impact profund asupra politicii naționale în Europa, posibil alimentând partidele populiste de extremă dreapta și mișcările care îmbrățișează aceleași politici iliberale pe care Trump și mișcarea sa „Make America Great Again” le promovează de ani de zile.

Europa nu a trecut cu vederea faptul că, atunci când vicepreședintele american Kamala Harris a spus „liderii mondiali râd de Donald Trump” în timpul dezbaterii prezidențiale televizate din această lună, Trump a subliniat susținerea puternică pe care a primit-o din partea prim-ministrului ungar Viktor Orbán: „Unul dintre cei mai respectați oameni, i se spune un om puternic”, a spus el. Orbán, a susținut fostul președinte, afirmă reciproc că „cea mai respectată, cea mai temută persoană este Donald Trump.”

Ascensiunea partidelor de extremă dreapta

Liderul ungar nu este singur în acest sens. Liderii și partidele iliberale din întreaga Europă îl văd pe Trump și mișcarea sa ca exemple de urmat, nu de temut. De la Björn Höcke și partidul Alternativa pentru Germania din Germania la Geert Wilders și Partidul Libertății din Olanda, liderul opoziției franceze Marine Le Pen și partidul său Adunarea Națională (RN) și prim-ministrul italian Giorgia Meloni și partidul său Frații Italiei — pentru ei, Trump întruchipează ceea ce ar trebui să fie un lider de succes în societatea modernă.

Forțele centriste europene au ajuns deja să se bazeze pe sprijinul extremei drepte pentru a câștiga sau a menține puterea în prea multe țări: partidele de extremă dreaptă au intrat în guverne de coaliție în șapte națiuni ale UE — Croația, Cehia, Finlanda, Ungaria, Italia, Olanda și Slovacia. În plus, guvernul actual al Suediei depinde de ajutorul extremei drepte; iar noul guvern de centru-dreapta din Franța va putea guverna doar cu sprijinul tacit al RN.

Aceste partide de extremă dreaptă împărtășesc toate perspectivele esențiale cu Trump și mișcarea MAGA: sunt naționaliste și anti-imigrație; pro-ruse într-o anumită măsură și — cu excepția lui Meloni — se opun sprijinirii Ucrainei; dau vina pe alții, precum străinii, persoanele de culoare, necreștinii sau alte țapi ispășitori pentru problemele economice și sociale; sunt sceptice față de UE și, în unele cazuri, anti-NATO. În plus, politica lor este distinct iliberală, concentrată pe suprimarea presei independente, dominarea sistemului judiciar și controlul băncii centrale.

Și asta este situația acum, chiar înainte de o posibilă victorie a lui Trump. O victorie a sa ar energiza cu siguranță aceste partide și ar încuraja normalizarea lor — la fel cum s-a întâmplat în SUA.

„Este chiar atât de greu de imaginat că noul guvern francez ar putea face înțelegeri cu RN pentru a rămâne la putere, chiar dacă asta ar însemna adoptarea unor politici mai iliberale? Este atât de de neconceput ca Uniunea Creștin-Democrată, victorioasă în Germania, să nu refuze sprijinul AfD dacă asta ar însemna excluderea actualelor partide de guvernare de la putere? Sau că Meloni ar fi puternic tentată să se acomodeze cu președintele SUA, chiar dacă asta ar însemna adoptarea unei poziții mai sceptice față de Ucraina și UE?” se întreabă Daalder

Sfârșitul supremației globale americane

Mulți dintre noi ar deplânge sfârșitul leadershipului global al Americii, pe care o victorie a lui Trump l-ar însemna fără îndoială. Dar există mulți alții care ar vedea o reînnoire a conducerii americane în acea victorie — deși una profund diferită de ceea ce a văzut lumea din 1945 încoace.

Alegerile prezidențiale din SUA pot fi decise de alegătorii americani, dar au consecințe globale. Și cu siguranță asta este adevărat pentru acest noiembrie, care va fi probabil cea mai importantă cursă electorală de la 1860, cu implicații de anvergură pentru democrația în general.