Ce se știe despre „cadru pentru un viitor acord” privind Groenlanda, anunțat de Trump

Președintele american Donald Trump a declarat recent că există un „cadru pentru un viitor acord privind Groenlanda”, după zile de tensiuni, marcate de amenințări cu sancțiuni economice împotriva unor aliați apropiați ai SUA care s-au opus planurilor sale de a prelua controlul asupra teritoriului semi-autonom danez.

Întrebarea este ce ar putea presupune acest acord și dacă va fi acceptabil atât pentru Danemarca, cât și pentru Groenlanda, ambele teritorii reafirmând clar că nu intenționează să renunțe la suveranitatea insulei, cea mai mare din Arctica.

Ce s-a spus despre acordul-cadru?

Trump a făcut anunțul pe platforma sa Truth Social miercuri, după discuțiile de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am conturat cadrul pentru un viitor acord privind Groenlanda”, a declarat președintele american.

El nu a oferit detalii, menționând doar că discuțiile vor continua pentru finalizarea acordului, notează BBC.

Mark Rutte, prim-ministrul Olandei, a spus că nu a discutat problema suveranității daneze asupra Groenlandei în cadrul întâlnirii cu Trump.

În Danemarca, opinia oficială este că problema este departe de a fi rezolvată și că orice acord va trebui negociat împreună de Groenlanda, Danemarca și SUA.

„Putem negocia despre toate aspectele politice – securitate, investiții, economie – dar nu putem negocia suveranitatea noastră. Ni s-a confirmat că nu a fost cazul nici în această situație”, a precizat prim-ministrul danez Mette Frederiksen într-un comunicat.

Aaja Chemnitz, unul dintre cei doi parlamentari groenlandezi din parlamentul danez, a subliniat: „NATO nu are dreptul să negocieze nimic fără noi, Groenlanda. Nimic despre noi, fără noi.”

Și secretarul de externe britanic, Yvette Cooper, a declarat că speră ca anunțul lui Trump să însemne „discuțiile directe pe care Danemarca le ceruse, între Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, privind viitorul insulei și protecția suveranității Groenlandei”.

Există detalii despre posibilele condiții ale acordului?

Reiterarea poziției Danemarcei și Groenlandei – că suveranitatea nu este negociabilă – pare să fie un răspuns la informațiile publicate de New York Times, potrivit cărora una dintre ideile discutate ar fi fost cedarea unor zone mici ale Groenlandei către SUA pentru construirea de baze militare.

Această aranjare ar fi similară cu statutul bazelor britanice de pe insula Cipru – Akrotiri și Dhekelia – aflate sub suveranitate britanică din 1960.

Yvette Cooper a menționat că discuțiile recente au fost „foarte practice, legate de securitatea Groenlandei”, dar cu accent ferm că „suveranitatea Groenlandei nu este negociabilă”.

Trump a justificat inițial preluarea Groenlandei prin presupuse amenințări din partea navelor chineze și rusești în apropierea insulei, chiar dacă Danemarca a afirmat că „în prezent nu există nicio amenințare”. NATO a încercat să liniștească SUA, asigurând că va întări securitatea în Arctica, iar Mark Rutte a declarat pentru agenția Reuters că cadrul acordului va include și această contribuție.

„Nu am nicio îndoială că putem face asta destul de rapid. Sper chiar în 2026, poate chiar la începutul anului 2026”, a spus Rutte.

Marea Britanie a propus, de asemenea, crearea unei misiuni de supraveghere arctică, „foarte similară cu ceea ce NATO a făcut în Marea Baltică”, a explicat Yvette Cooper, pentru monitorizarea traficului naval după incidentele legate de cablurile submarine.

Va fi suficient un acord care nu implică proprietatea asupra insulei pentru Trump?

SUA au o prezență militară în Groenlanda încă de după Al Doilea Război Mondial. Conform unui acord din 1951 cu Danemarca, SUA pot desfășura trupe în Groenlanda după cum consideră necesar. La baza Pituffik, din nord-vestul insulei, se află deja peste 100 de militari americani permanent.

Discuțiile privind un acord ar putea viza renegocierea acestui acord istoric, spun oficiali americani. Trump a declarat însă că un simplu contract de închiriere nu este suficient: „Țările trebuie să aibă proprietate și să apere proprietatea, nu să apere închirierile. Și va trebui să apărăm Groenlanda.”

Anterior, el a amenințat chiar cu forța pentru a obține insula – amenințare pe care a retras-o ulterior la Davos, spre ușurarea aliaților NATO.

NATO, fondată în 1949, operează după principiul că un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor. Acțiunile militare vizate ar fi venit din exterior, iar Danemarca a avertizat că orice atac ar compromite alianța transatlantică, unde SUA rămâne partenerul principal.