Ce garanţii cere Ucraina de la ţările vecine şi de la Consiliul de securitate al ONU pentru a renunţa la aderarea la NATO

Ucraina este dispusă să renunţe la intrarea în NATO dacă Consiliul de Securitate al ONU şi ţările vecine îi garantează securitatea, a declarat ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a asigurat joi că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un ''sistem de garanţii similar celui al NATO'', relatează agenţia EFE.

''Este ceva ce suntem dispuşi să discutăm'', a spus Kuleba după întâlnirea avută în Turcia cu omologul său rus Serghei Lavrov, în urma căreia nu s-au făcut progrese în deschiderea de coridoare umanitare şi nici în convenirea unei încetări a focului după invazia lansată în urmă cu două săptămâni de Rusia împotriva Ucrainei.

''Ce mi-a transmis Lavrov este că Rusia îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil (...) Ucraina este puternică, ea luptă'', dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia, a asigurat Kuleba la conferinţa de presă după întrevederea cu omologul său rus.

Este acum dovedit faptul că NATO nu este dispusă să ''acţioneze colectiv pentru a opri războiul şi a proteja civilii din Ucraina în faţa bombardamentelor Rusiei'', a adăugat el, referindu-se la refuzul Alianţei de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ministrul de externe ucrainean a acuzat Rusia de ''crime de război'', după ce în ziua precedentă un atac rusesc asupra unei maternităţi din oraşul asediat Mariupol s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 17 răniţi.

La conferinţa sa de presă după discuţia cu Dmitro Kuleba, Serghei Lavrov a susţinut că în respectiva clădire nu erau pacienţi şi că acolo se instalaseră combatanţi ucraineni din batalionul de extremă dreapta Azov.

Ministrul de externe rus a acuzat în acest context mass-media occidentale că prezintă numai ''punctul de vedere ucrainean''. ''Există o rusofobie în tot Occidentul dirijată de SUA'', a mai remarcat Lavrov.

El a asigurat pe de altă parte că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dar numai pentru convenirea unor acorduri, care, potrivit lui Lavrov, pot fi găsite doar în formatul de dialog desfăşurat în Belarus, unde au avut loc până în prezent trei runde de negocieri ruso-ucrainene.

Despre o posibilă întâlnire între cei doi preşedinţi a vorbit şi gazda întâlnirii Lavrov-Kuleba, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu. ''La această întâlnire s-a vorbit de asemenea despre o întâlnire la nivel de lideri. Kuleba a spus că Zelenski este dispus şi Lavrov a spus că Putin nu este împotrivă'', a afirmat Cavusoglu.

Pentru a opri invazia Putin a cerut în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

Tancurile ruse au ajuns la marginea de nord-est a Kievului. Ucrainenii mai au acum acces doar la şoselele către sud 

Tancurile ruse erau joi la marginea de nord-est a capitalei ucrainene Kiev, pe care trupele ruse încearcă să o încercuiască după ce au intrat în suburbiile sale de la nord şi vest, transmite France Presse. Autorităţile ucrainene mai au acum acces doar la şoselele către sud pentru evacuarea civililor şi aprovizionarea oraşului.

O echipă a acestei agenţii a observat coloane de fum ridicându-se deasupra satului Skibin, la câteva sute de metri de ultimul baraj al forţelor ucrainene înainte de intrarea în Kiev prin partea de nord-est.

Soldaţi ucraineni au declarat echipei France Presse că au dus lupte grele noaptea trecută pentru a menţine controlul asupra ultimei porţiuni a autostrăzii către capitală, care este principala intrare dinspre nord-est.

Operaţiuni militare sunt în desfăşurare la Skibin, a spus unul dintre soldaţii ucraineni, susţinând că o coloană de tancuri ruse a fost parţial distrusă.

Către ora prânzului, o ploaie de rachete Grad s-a abătut peste satul golit de locuitori Velika Dimerka, la circa cinci kilometri de limita capitalei Kiev, sat de care trupele ruse se apropie şi unde forţele ucrainene menţin doar o prezenţă minimă.

De când a început invazia, pe 24 februarie, trupele ruse au avansat pe mai multe fronturi în jurul Kievului, astfel că ucrainenii se tem de o încercuire mai mult sau mai puţin rapidă a capitalei.

Autorităţile ucrainene mai au acum acces doar la şoselele către sud pentru evacuarea civililor şi aprovizionarea oraşului.

Potrivit CNN, administraţia regională din Kiev a avertizat că mai multe artere rutiere din afara capitalei sunt periculoase din cauza luptelor grele, inclusiv autostrada către vest în direcţia oraşelor Jitomir şi Makarov. Lupte sunt semnalate mai nou şi în aşezările din jurul localităţii Brovari, aflată la est de capitală peste râul Nipru.

Jumătate din populaţia Kievului a fugit de la începutul invaziei ruse, susţine primarul Vitali Kliciko

Jumătate din populaţia aglomerării urbane Kiev a fugit de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, a anunţat joi primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, relatează AFP.

"Din informaţiile noastre, un locuitor din Kiev din doi a părăsit oraşul. Astăzi, ceva mai puţin de două milioane de locuitori se află aici", a declarat el la televiziunea ucraineană.

"Totuşi, Kievul s-a transformat în fortăreaţă", a spus Vitali Kliciko, în a cincisprezecea zi a invaziei ruse. "Fiecare stradă, fiecare clădire, fiecare punct de control s-a întărit", a adăugat el.

Aglomeraţia urbană Kiev număra 3,5 milioane de locuitori înainte de începutul conflictului cu Rusia.

Rusia a lansat o ofensivă asupra teritoriului ucrainean pe 24 februarie, pe care a numit-o "operaţiune militară specială", forţând peste 2,3 milioane de refugiaţi să părăsească ţara, potrivit ultimului bilanţ al ONU publicat joi.