Cât ar putea să plătească Olanda pentru furtul tezaurului românesc de la Muzeul Drents

Statul olandez riscă să plătească 5,8 milioane de euro ca urmare a furtului a patru comori românești de la Muzeul Drents, dacă artefactele nu sunt recuperate. Guvernul olandez își asumă parțial răspunderea financiară, iar poliția continuă investigațiile pentru a recupera obiectele furate.

La două săptămâni după furtul comorilor românești de la Muzeul Drents din Assen, autoritățile olandeze se confruntă cu un posibil cost enorm, care ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro, conform RTV Drenthe. Aceasta este valoarea asigurării pentru cele patru artefacte din aur furate, inclusiv Coiful de aur și trei brățări românești, dacă acestea nu sunt recuperate.

Muzeul Drents, care a primit aceste artefacte împrumutate din România, a asigurat întreaga colecție de 673 de obiecte pentru suma totală de 30 de milioane de euro. Din această sumă, guvernul olandez a garantat aproximativ 9 milioane de euro. Conform reglementărilor, în cazul unui furt sau a deteriorării obiectelor, guvernul olandez este parțial responsabil și ar trebui să plătească daunele. Dacă tezaurele românești sunt găsite, dar deteriorate, guvernul va acoperi și aceste costuri suplimentare.

Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Eppo Bruins, a explicat anterior că aceste garantii guvernamentale permit muzeelor să economisească între 25-30% din primele pentru asigurări, facilitând organizarea unor expoziții mai accesibile. „Aceasta face posibil ca muzeele să prezinte publicului acest tip de obiecte și expoziții frumoase”, a afirmat Bruins. „Altfel, este inaccesibil pentru muzee.”

În acest context, furtul de la Muzeul Drents reprezintă o situație fără precedent, fiind prima dată când guvernul olandez va trebui să plătească daune atât de mari de la începutul acestei politici în 1989. Până în prezent, statul olandez a plătit doar 8.000 de euro pentru daunele provocate de furturi de opere de artă.

În legătură cu acest jaf, poliția a reținut trei suspecți, dar un al patrulea se află încă în libertate. Autoritățile au lansat un apel public, publicând numele și fotografiile a doi dintre suspecți în speranța că vor primi informații suplimentare pentru recuperarea comorilor furate. Deși acuzațiile sunt grave, suspecții au refuzat să dezvăluie locația artefactelor, iar acest refuz generează temeri că obiectele ar fi fost deja topite.

Arthur Brand, expert în recuperarea de artefacte furate, a declarat că există un risc semnificativ ca hoții să fi distrus deja aceste comori din aur aproape pur. „Suspecții nu spun nimic. Te-ai aștepta ca ei să înceapă să vorbească acum, așa că există șansa ca ele să nu mai existe”, a adăugat Brand, exprimându-și îngrijorarea în cadrul unui interviu recent.