Cancelarul Germaniei a constatat lacune în apărarea Europei în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia. NATO trebuie să regândească sistemele de reacție
0Incidentul recent de la granița Poloniei, unde mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian al unui stat membru NATO, nu este un accident — ci o provocare deliberată, susține cancelarul german Friedrich Merz. Într-o declarație făcută miercuri seară la Berlin, liderul de la Berlin a condamnat acțiunea Moscovei, pe care o plasează într-un șir mai lung de gesturi agresive și provocatoare la adresa flancului estic al Alianței.
„Această acțiune iresponsabilă a guvernului rus face parte dintr-o serie de provocări sistematice, desfășurate de luni de zile în regiunea baltică și, în general, pe frontul estic al NATO. Este o amenințare serioasă la adresa păcii în Europa”, a declarat Merz.
Cancelarul german susține punctul de vedere exprimat deja de premierul polonez Donald Tusk: pătrunderea dronelor rusești nu a fost o greșeală tehnică, ci o operațiune premeditată.
„Explicația Moscovei — cum că ar fi vorba despre o coincidență sau o eroare — nu este credibilă”, a spus Merz, subliniind că Alianța trebuie să trateze incidentul ca pe o încercare de a testa limitele reacției colective.
Drone rusești lansate din Belarus, doborâte cu sprijin aliat
Incidentul a avut loc miercuri dimineață, când forțele poloneze, sprijinite de avioane de luptă olandeze și sisteme de apărare antiaeriană Patriot ale Germaniei, au reușit să doboare o serie de drone rusești care pătrunseseră pe teritoriul Poloniei. Un avion italian de supraveghere a participat, de asemenea, la operațiune, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Ministerul rus al Apărării nu a confirmat explicit incursiunea, dar nici nu a negat-o, declarând doar că „nu fuseseră vizate ținte din Polonia”. Între timp, oficiali militari din Belarus — aliat loial al Moscovei — au sugerat că dronele ar fi „pierdut direcția”.
O explicație pe care Germania o respinge categoric.
„Aceste drone, similare modelului Shahed utilizat frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei, au fost lansate de pe teritoriul Belarusului și au urmat o traiectorie clară. Nu putem vorbi despre întâmplare”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în fața Bundestagului.
Lacune în apărarea aeriană a Europei. NATO, forțată să regândească sistemele de reacție
Merz a recunoscut că, deși apărarea aeriană a NATO a funcționat, reacția nu a fost suficient de rapidă sau eficientă pentru a preveni penetrarea spațiului aerian polonez.
„Sistemele de apărare au reacționat, dar nu cu viteza și eficiența necesară pentru a respinge în totalitate amenințarea. Acest lucru va deschide discuții serioase în cadrul NATO și al Uniunii Europene”, a declarat cancelarul.
În contextul în care NATO s-a abținut să aplice articolul 5 al tratatului — cel care prevede solidaritatea militară în caz de atac asupra unui membru — dar a activat mecanismul de consultare prevăzut de articolul 4, discuțiile se vor concentra acum pe întărirea capacității de răspuns a flancului estic.
„Suntem hotărâți să consolidăm semnificativ nivelul de pregătire și capacitatea de apărare a părții europene a NATO”, a mai declarat Merz.
O nouă etapă în strategia Kremlinului: testarea granițelor fără a depăși linia roșie
Deși Rusia evită, cel puțin oficial, să provoace o reacție militară directă din partea NATO, astfel de acțiuni — drone trimise „accidental” peste graniță, exerciții cu tematică nucleară în Belarus, amenințări neoficiale — fac parte dintr-o strategie de tensiune controlată, prin care Moscova testează limitele de reacție ale Occidentului.
Pentru România și alte state de pe flancul estic, mesajul este clar: nimic nu mai poate fi considerat un incident izolat. Fiecare incursiune, fie ea electronică, aeriană sau informațională, trebuie privită ca parte a unui scenariu strategic mai amplu.
Dacă NATO nu răspunde suficient de clar, riscul este ca asemenea acțiuni „ambigue” să devină norma — iar granițele securității europene să fie împinse tot mai aproape de punctul de rupere.