Armenia a ratificat Statutul de la Roma, actul fondator al CPI, care l-a pus sub acuzare pe Vladimir Putin
0Kremlinul a calificat joi drept „extrem de ostilă" decizia Armeniei de a ratifica Statutul de la Roma, actul fondator al Curţii Penale Internaţionale (CPI), care a emis în primăvară un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Aceste decizii sunt extrem de ostile pentru noi", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce Parlamentul armean a înscris chestiunea ratificării acestui document pe ordinea de zi a viitoarei sale sesiuni plenare de marţea viitoare, pe fondul anunţatei dizolvări a autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah (Republica Arţah).
„Sperăm desigur ca aceste decizii să nu aibă un impact negativ asupra relaţiilor noastre bilaterale", a adăugat el, subliniind că Rusia „nu recunoaşte" acest statut şi nu se numără printre ţările care l-au ratificat.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul armean, Eghişe Kirkassian, a anunţat joi că votul privind ratificarea Statutului de la Roma al CPI va avea loc la 3 octombrie, în cadrul următoarei sesiuni parlamentare.
„Am propus Federaţiei Ruse să semnăm un acord bilateral pentru a atenua îngrijorările Rusiei legate de ratificarea Statutului de la Roma de către Armenia", a precizat el într-o declaraţie de presă.
Armenia se consideră trădată de Federația Rusă
Această declaraţie survine după anunţul dizolvării autoproclamatei republici Nagorno-Karabah şi într-un moment în care Armenia - care se simte trădată de aliatul său rus - a acuzat Azerbaidjanul vecin de „epurare etnică" în acest teritoriu, populat până acum de o majoritate de etnici armeni.
Kremlinul a declarat joi că nu vede niciun motiv pentru exodul actual al armenilor din Nagorno-Karabah, respingând acuzaţiile de facto de „epurare etnică" formulate de Armenia împotriva Azerbaidjanului.
„Nu putem spune cine este responsabil (pentru exod), deoarece nu există motive directe pentru astfel de acţiuni. Cu toate acestea, locuitorii îşi exprimă dorinţa de a părăsi teritoriul Karabahului", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Mulţi locuitori din Nagorno-Karabah vor să treacă pe teritoriul armean, iar forţele ruse de menţinere a păcii „continuă să ajute oamenii", a mai spus Peskov, citat de media ruse.
68.000 de armeni au părăsit Nagorno-Karabah
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au capitulat săptămâna trecută în 24 de ore după declanşarea unei ofensive de către Azerbaidjan, la care enclava a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică.
După ce a sprijinit decenii la rând teritoriul, de această dată Armenia nu a mai intervenit. Preşedintele azer Ilham Aliev, care a promis să facă un „paradis" din Nagorno-Karabah, le-a transmis armenilor din regiune că oricine doreşte poate să plece, iar cei care vor rămâne trebuie să ia cetăţenia azeră şi să se integreze în statul azer.
Până acum Baku nu a permis accesul observatorilor în zonă, unde se află doar forţele ruse de menţinere a păcii. Acuzat de „epurare etnică" în Armenia, guvernul azer le-a cerut joi „rezidenţilor armeni" din Nagorno-Karabah care fug în masă „să nu-şi părăsească casele" şi „să facă parte din societatea sa multietnică", potrivit AFP.
Peste 68.000 de armeni au părăsit deja enclava, care tocmai şi-a anunţat dizolvarea după 30 de ani de visuri separatiste. Baku se declară pregătit să organizeze o vizită a ONU în regiune, a anunţat joi Ministerul azer de Externe.