Armata britanică folosește imprimante 3D fabricate în China pentru a produce arme. Care sunt riscurile?

Armata britanică folosește imprimante 3D fabricate în China pentru a produce arme, în pofida avertismentelor formulate de experți în securitate privind dependența de tehnologia furnizată de Beijing.

Potrivit cotidianului The Telegraph, trupele britanice au utilizat imprimante portabile produse de compania Bambu Labs, cu sediul în Shenzhen, în timpul unui exercițiu militar desfășurat anul acesta în Kenya. Dispozitivele au fost folosite pentru a construi drone de atac de tip „suicide drone”.

Ofițeri ai armatei britanice analizează acum posibilitatea de a instrui unități întregi în utilizarea acestor imprimante, cu scopul de a asigura o „aproape inepuizabilă” capacitate de producție de armament pe teren.

Într-o declarație pentru Soldier, revista oficială a armatei, maiorul Stephen Watts, comandantul companiei F din Batalionul 3 al Regimentului The Rifles, a afirmat că dronele improvizate „și-au demonstrat eficiența”. El a adăugat că și-ar dori „zeci, dacă nu sute” de astfel de vehicule aeriene de atac, considerând că acestea ar crește semnificativ puterea de foc a formațiilor.

„Imaginați-vă unități întregi instruite să opereze aceste platforme, având acces la o sursă practic nelimitată de muniție. Chiar dacă le-am folosit cu prudență, sunt extrem de eficiente, atingând 190 mph și operând timp de trei minute și jumătate, suficient pentru a parcurge aproximativ 15 mile și pentru a fi dificil de interceptat”, a spus acesta.

Avertismente privind securitatea

Sâmbătă, experți în domeniul securității au atras atenția asupra riscurilor pe care le implică utilizarea imprimantelor 3D produse în China.

În baza Legii privind informațiile naționale din China, companiile locale pot fi obligate să furnizeze date autorităților de la Beijing.

Consultantul în apărare Robert Clark a declarat pentru The Telegraph că utilizarea acestor dispozitive de către armata britanică reprezintă o decizie „scandaloasă” și „de neînțeles”.

„Ministerul Apărării nu pare să-și fi învățat lecția. Este ca și cum am preda cheile ușii din spate a sistemelor noastre de securitate”, a spus acesta, acuzând totodată autoritățile că aleg soluții mai ieftine în detrimentul siguranței.

Clark a apreciat că presiunile bugetare – un deficit estimat la 2,5 milioane de lire pentru anul financiar următor – ar fi determinat ministerul să opteze pentru echipamente mai accesibile.

Context politic mai larg

Dezbaterea survine pe fondul criticilor la adresa premierului Keir Starmer, acuzat de opoziție că minimizează riscurile la adresa securității naționale în încercarea de a îmbunătăți relațiile dintre Marea Britanie și China.

Luna trecută, procurorii au renunțat la procesul intentat împotriva a doi cetățeni britanici acuzați că ar fi spionat în Parlament pentru China, după ce guvernul ar fi refuzat să declare oficial Beijingul drept amenințare la adresa securității. Guvernul neagă orice interferență politică în caz.

Oponenții politici susțin că este al șaselea episod în care executivul acordă prioritate relațiilor economice cu China în detrimentul considerațiilor privind securitatea sau drepturile omului. Aceștia indică și întârzierea unui audit amplu privind relațiile bilaterale, precum și absența Chinei din lista statelor vizate de reguli mai stricte în cadrul noului mecanism de înregistrare a influenței străine.

Guvernul Starmer consideră consolidarea relațiilor economice cu China un obiectiv strategic, în contextul în care încearcă să atragă investiții externe pentru modernizarea infrastructurii și stimularea creșterii economice.

Foști oficiali din domeniul securității și comerțului avertizează însă că această abordare implică riscuri, mai ales într-o perioadă marcată de tensiuni comerciale globale și acuzații conform cărora Beijingul ar fi recurs, în trecut, la presiuni economice împotriva unor state rivale.

China este în prezent al cincilea cel mai mare partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 5,5% din totalul schimburilor comerciale. Cu toate acestea, exporturile britanice către China au scăzut cu 12% în anul încheiat în martie – a doua cea mai accentuată scădere dintre principalii 20 de parteneri comerciali ai Regatului Unit – iar investițiile chineze directe în Marea Britanie reprezintă doar 0,2% din totalul investițiilor străine.