Are Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar, resursele necesare pentru a răspunde provocărilor Germaniei și Europei?
0Politica germană se află într-un punct critic: noul guvern va trebui să demonstreze rapid și ferm că poate lideri nu doar în Europa, ci și pe scena internațională. În momente de criză, politicienii germani tind să revină la obiceiurile lor tradiționale: promit schimbare, apoi explică de ce aceasta trebuie amânată. Aceasta a fost linia principală a mandatului de patru ani al cancelarului Olaf Scholz, scrie politico.eu.
În această săptămână, la sosirea sa la Paris pentru o reuniune de urgență, convocată ca urmare a deciziilor surprinzătoare luate de administrația lui Donald Trump la Conferința de Securitate de la München, cuvintele lui Scholz au spus totul. Întrebat dacă Germania este pregătită să participe la o forță europeană de menținere a păcii în Ucraina, Scholz a răspuns: „Din păcate, suntem încă foarte departe de acel moment”.
La un miting de campanie la Kassel, liderul SPD a rostit o altă platitudine vagă: „Trebuie să ne asigurăm că Europa depășește provocările viitorului într-un mod puternic și suveran, cu spatele drept.” Puțin probabil ca acest discurs să pună pe gânduri Casa Albă.
Sondajele de opinie prevăd o victorie clară a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), iar șansele sunt mari ca liderul acesteia, Friedrich Merz, să formeze noul guvern.
Merz nu este fără defecte, inclusiv obișnuința de a vorbi impulsiv, dar un lucru pe care nu-l poate acuza nimeni este lipsa de hotărâre. Rămâne întrebarea: va fi acesta momentul în care Germania va răspunde provocărilor?
La 69 de ani, Merz a așteptat mult pentru acest moment. Știe că ar putea avea doar o singură șansă să ajungă cancelar, iar dacă o va rata, va fi greu să recupereze. Pentru a-și dovedi valoarea, Merz are de înfruntat trei sarcini uriașe: reformarea sistemului de azil al Germaniei — o provocare cu atât mai presantă după recentul val de atacuri teroriste; revitalizarea unei economii aflate pe cale de scădere și transformarea forțelor armate ale țării. Iar pentru a îndeplini ultimele două obiective, Merz va trebui să relaxeze restricțiile constituționale privind împrumuturile, un lucru pe care a sugerat că ar fi dispus să-l facă.
Aceasta nu este doar o chestiune de bani; este vorba despre leadership.
Scholz a avut momentul său în februarie 2022, când discursul său „Zeitenwende” (punctul de cotitură), rostit la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia, sugera că Germania era în sfârșit pregătită să investească în puterea dură pentru a apăra democrația. Popularitatea sa a crescut vertiginos. Însă, în loc să urmeze acest traseu ferm, Scholz a dat înapoi, cedând presiunii pacifiștilor din propriul său partid. Deși Germania a devenit cel mai mare donator militar al Ucrainei, sprijinul a venit adesea prea târziu și nu a inclus cele mai avansate sisteme de armament cerute de Kiev.
În afară de Polonia și statele baltice — toate țări aflate la granița cu Rusia — Europa, în ansamblu, a eșuat, abia recent atingând ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, cerută de fostul președinte american Barack Obama încă din 2014. Acum, Merz și ceilalți lideri europeni trebuie să facă față provocării de 3% impusă de Trump.
Prioritățile Germaniei trebuie să se schimbe
Prioritățile Germaniei trebuie să se schimbe acum, nu doar pentru a apăra Ucraina de Rusia, ci și pentru a proteja Europa de amenințările duble reprezentate de Trump și Putin. Disprețul arătat de figuri precum vicepreședintele american JD Vance față de democrația vestică — sau cel puțin față de interpretarea europeană a acesteia — are o rezonanță specială pentru Germania.
Prin întâlnirea ostentativă cu lidera AfD, Alice Weidel, și prin refuzul de a-l întâlni pe Scholz, Vance a dat, practic, sprijin partidelor de extremă dreapta, cu o săptămână înainte de alegeri. În timp ce întâlnirile lui Musk cu Weidel pot fi considerate doar ciudățenii ale unui miliardar excentric, situația aceasta este diferită — și mult mai gravă.
Aceste evenimente îi fac pe mulți germani să se întrebe dacă SUA mai sunt în continuare un protector sau o amenințare.
Politicienii germani nu au ezitat să își exprime îngrijorarea. Robert Habeck, candidatul verzilor la funcția de cancelar și actualul ministru al Economiei, a spus că guvernul american „a luat partea autocratilor” și a adăugat că și „comunitatea de valori occidentale s-a încheiată aici”.
Și acum, Merz trebuie să acționeze.
De săptămâna viitoare, el va începe probabil negocierile pentru formarea unui nou guvern, cu SPD sau Verzii — sau poate cu ambele partide. Merz a spus că nu va tolera niciun fel de întârzieri sau negocieri inutile. Germania se confruntă cu prea multe crize pe prea multe fronturi pentru a pierde timpul.
După descompunerea coaliției „semafor” formată din trei partide, presiunea de a încheia rapid și productiv aceste negocieri va fi mare. Partidele principale vor trebui să dovedească alegătorilor — și criticilor lor americani — că pot forma un guvern rezilient, capabil să arate că Europa contează.
Totuși, acest lucru necesită o Germanie curajoasă, condusă de un cancelar curajos. Are Merz ce-i trebuie? se întreabă Politico.