Aliații tradiționali ai Washingtonului se îndreaptă către Europa pentru a construi o nouă ordine mondială
0Pe fondul erodării sistemului internațional stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial, țări precum Canada și Marea Britanie sugerează că Europa trebuie să preia rolul de arhitect al stabilității globale.
Potrivit unei analize Bloomberg, unii dintre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite consideră că arhitectura de securitate și comerț, susținută de Occident timp de peste șapte decenii, s-a degradat iremediabil. În acest context, vocea Europei devine esențială pentru definirea unei noi ordini internaționale.
Mark Carney, premierul Canadei, care a avertizat încă de la începutul anului asupra colapsului regulilor globale, a îndemnat liderii să nu se resemneze în fața unei lumi „tot mai izolate și violente”.
„Sunt ferm convins că ordinea internațională va fi restaurată, însă acest proces va porni din Europa”, a declarat Carney în cadrul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan.
Tensiuni transatlantice sub doctrina „America First”
Reevaluarea relațiilor cu Washingtonul survine pe fondul politicii externe agresive a președintelui Donald Trump. Abordarea sa, definită de tarife vamale ridicate și punerea sub semnul întrebării a angajamentelor NATO, a zdruncinat fundamentele alianțelor tradiționale.
Deși dependența europeană de umbrela de securitate americană rămâne o realitate — analizele sugerând că Europa ar avea nevoie de peste un deceniu pentru a-și securiza singură apărarea — mulți aliați caută acum să își consolideze forțele pentru a contracara ascensiunea „politicii forței” practicate de marile puteri, inclusiv China.
O nouă opoziție europeană
La summitul de la Erevan, care a reunit aproape 50 de lideri, reziliența democratică și securitatea economică au fost temele centrale. Mark Carney a pledat pentru alianțe cu „statele mijlocii” (middle powers) pentru a rezista tacticilor de intimidare ale marilor hegemonii, alăturându-se astfel unui cor tot mai vocal de critici europeni la adresa politicilor administrației Trump.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a devenit unul dintre cei mai vehemenți critici, catalogând conflictul SUA cu Iranul drept ilegal și interzicând utilizarea bazelor militare spaniole pentru sprijinirea atacurilor americane.
Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat că liderii iranieni „umilesc” SUA la masa negocierilor. În replică, președintele Trump a anunțat reducerea prezenței militare americane în Germania, acuzând Berlinul că ignoră solicitările de ajutor în conflictul din Iran.Premierul Keir Starmer a admis că „unele alianțe pe care ne bazam nu mai sunt așa cum ne-am dori să fie”.
Suveranitate și apărare: Dilema europeană
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reiterat necesitatea ca Europa să își asume responsabilitatea pentru propria apărare. „Resimțim consecințele unei dependențe excesive. Este o problemă evidentă despre care nimeni nu vrea să vorbească”, a subliniat liderul de la Palatul Élysée.
În replică la acuzațiile constante ale lui Donald Trump — conform cărora aliații europeni profită de protecția americană fără a investi suficient — secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că frustrarea Washingtonului față de lipsa de sprijin în criza iraniană este reală și ar putea duce la o deteriorare suplimentară a relațiilor.
Dincolo de apărare: Autonomia strategică
Viziunea unei noi ordini mondiale nu se limitează la sectorul militar. Mark Carney a subliniat că parteneriatele strategice trebuie extinse în domenii critice precum:securitatea alimentară și energetică;comunicațiile spațiale și semiconductorii;mineralele critice necesare tranziției tehnologice.
„Imperativul nostru strategic este construirea acestor capacități suverane alături de parteneri de încredere”, a concluzionat oficialul canadian. Pe măsură ce Statele Unite par să își recalibreze rolul în securitatea europeană, continentul se află în fața unei alegeri istorice privind propria autonomie și capacitate de a proteja ordinea democratică.