Alegeri în Ungaria: Prezența ridicată la vot încă de la primele ore

Prezența la vot este ridicată încă de la primele ore ale alegerilor parlamentare din Ungaria, un scrutin considerat crucial, care ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 16,9% dintre alegători își exprimaseră votul până la ora 9:00, un nivel semnificativ mai mare comparativ cu alegerile din 2022, când prezența era de puțin peste 10% la aceeași oră. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 6:00 (7.00 ora României), iar autoritățile au raportat o participare de 3,5% încă din prima oră. La ora locală 11.00, prezența la vot era de 38%.

În total, peste 1,27 milioane de alegători votaseră până la ora 9:00. Cea mai mare prezență a fost înregistrată în județul Békés, iar cea mai scăzută în Borsod-Abaúj-Zemplén. În Budapesta, aproape 16% dintre alegători se prezentaseră la urne în primele ore ale dimineții.

Datele istorice arată că nivelul actual de participare timpurie este unul dintre cele mai ridicate din ultimele decenii, depășind clar cifrele înregistrate la scrutinurile anterioare.

Alegerile sunt urmărite îndeaproape, în condițiile în care sondajele sugerează un avans pentru Péter Magyar și partidul său de centru-dreapta, Tisza, principalul rival al lui Orbán. Totuși, rezultatul rămâne incert, în contextul unor diferențe între sondaje și al particularităților sistemului electoral, unde procentul de voturi nu se traduce întotdeauna direct în putere politică.

Alegătorii sunt așteptați la urne până la ora 19:00, iar primele rezultate ar urma să fie anunțate începând cu ora 20:00. Autoritățile au confirmat, de asemenea, primirea a peste 293.000 de voturi prin corespondență.

Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a descris ziua votului drept „o sărbătoare a independenței și democrației”.

Scrutinul este considerat unul dintre cele mai competitive din ultimii ani. Viktor Orbán, aflat la putere din 2010 și cel mai longeviv lider din Uniunea Europeană, se confruntă cu o provocare fără precedent din partea lui Péter Magyar, fost membru al partidului de guvernământ Fidesz.

Campania electorală a avut atât o dimensiune internă, cât și una internațională. Orbán a pus accent pe securitate și pe riscurile generate de războiul din Ucraina, susținând că poate menține stabilitatea. În schimb, Magyar și-a concentrat mesajul pe probleme interne, inclusiv combaterea corupției, relațiile cu Uniunea Europeană și reformarea serviciilor publice.

Rezultatul alegerilor este privit ca un test al sistemului politic construit de Orbán în ultimul deceniu, caracterizat de modificări ale legislației electorale, influență extinsă asupra mass-mediei și restricții asupra vocilor critice.

Scrutinul este urmărit atent și pe plan internațional, inclusiv de lideri politici și mișcări conservatoare, pentru care modelul politic promovat de Orbán a devenit un punct de referință.

În același timp, au existat controverse legate de posibile ingerințe externe și de relațiile guvernului de la Budapesta cu Rusia, acuzații respinse de autorități.

În teren, opiniile alegătorilor sunt împărțite. Unii susțin în continuare guvernul actual, exprimând încredere într-o nouă victorie, în timp ce alții vorbesc despre nevoia de schimbare și despre o campanie care a adus în prim-plan teme precum speranța și reforma.

Rezultatul final ar putea redefini direcția politică a Ungariei și relațiile sale cu Uniunea Europeană și partenerii internaționali.