Analiză De ce susține Moscova separatismul în Vest, în timp ce îl pedepsește cu închisoarea acasă
0Din Texas și Tiraspol până în Alberta și Catalonia, Kremlinul sprijină cauzele separatiste în străinătate, în timp ce îi încarcerează pe cei care exprimă idei similare în Rusia, se arată într-o analiză a portalului EU vs Disinfo. Experții explică motivele din spatele acestor operațiuni.
Kremlinul acuză în mod constant alte țări că instigă „revoluții colorate” și că sprijină mișcări separatiste. Având în vedere binecunoscuta tendință a Kremlinului de a proiecta asupra altora propriile comportamente, nu este deloc surprinzător că Moscova se implică exact în tipul de acțiuni pe care le denunță, susținând mișcări separatiste în țările occidentale, atât deschis, cât și prin campanii de manipulare și interferență informațională externă (FIMI), arată o analiză a portalului Comisiei Europene – EU vs Disinfo.
Relatările despre afinitatea Kremlinului pentru mișcările separatiste occidentale datează de mult timp. În 2015, la un an după anexarea Crimeei de către Rusia, separatiști texani au fost observați la o conferință de extremă dreapta la Sankt Petersburg, ceea ce a declanșat o investigație privind legăturile lor cu oficiali ruși. La acea vreme, un ziar rusesc a intervievat unul dintre acești activiști, iar boți FIMI au amplificat interviul cu apeluri pentru un „Texas Liber”.
Conflictul dintre statul Texas și administrația Biden sprijinit de Rusia
Campania nu s-a încheiat cu adevărat: la începutul anului 2024, conflictul dintre statul Texas și administrația Biden a generat din nou comentarii din partea oficialilor ruși – vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a scris că ar „ține cu Texasul” dacă acesta ar decide să se separe, în timp ce deputatul Serghei Mironov a susținut apelurile pentru „Texit”, afirmând că Rusia este „pregătită să ajute la organizarea referendumului de independență”. În același timp, o armată de boți a exploatat criza amplificând apeluri la război civil în SUA, prin campanii coordonate pe Telegram și Twitter/X.
O altă campanie de dezinformare susținută de Rusia – de această dată în sprijinul mișcării separatiste din Alberta, Canada – datează din 2019. În 2026, campania pare să fi reapărut, numeroase canale pro-Kremlin de pe Telegram redistribuind relatări neconfirmate despre presupuse întâlniri între separatiștii din Alberta și administrația Trump. Un canal anonim pro-Kremlin de pe Telegram a susținut recent că până la jumătate dintre cetățenii din Alberta ar sprijini separarea și a acuzat autoritățile canadiene de ipocrizie pentru că nu le permit această libertate.
Rețeaua Pravda, o cunoscută mașinărie FIMI, a difuzat un videoclip generat de inteligență artificială care promova programul unui miting separatist din Alberta pe Telegram. Unitatea de investigație a amenințărilor cibernetice a guvernului din Alberta, CyberAlberta, a raportat că rețeaua Pravda vizează în mod constant Canada cel puțin din a doua jumătate a anului 2024.
Europa, teren de testare pe termen lung pentru narative separatiste
În Europa, eforturile Rusiei au fost și mai persistente. Guvernul spaniol a confirmat că grupuri cu sediul în Rusia au încercat să răspândească „dezinformare” legată de referendumul de independență din regiunea autonomă Catalonia, cu scopul de a destabiliza Spania.
În 2017, experți britanici au raportat o campanie de dezinformare care încerca să susțină că rezultatele referendumului pentru independența Scoției din 2014 au fost trucate în favoarea taberei pro-Marea Britanie – și, deși nu au găsit dovezi directe ale implicării Kremlinului, conturi pro-Kremlin au amplificat acuzațiile de fraudă. Campaniile FIMI rusești menite să influențeze referendumul Brexit din Regatul Unit sunt bine documentate, iar evaluările ulterioare au lăsat deschisă posibilitatea ca aceste eforturi să fi avut un impact asupra votului.
Suveranitatea ca armă, represiunea ca politică
În spațiul post-sovietic, crearea și menținerea regiunilor separatiste reprezintă unul dintre instrumentele preferate ale Moscovei pentru destabilizare. În Republica Moldova, enclava susținută de Rusia, Transnistria, servește drept platformă pentru operațiuni de influență, amplificând narativele Kremlinului și exercitând presiune politică asupra Chișinăului. O abordare similară a fost utilizată în Georgia, unde Osetia de Sud funcționează ca instrument de presiune asupra Tbilisiului. Aceste teritorii operează atât ca conflicte înghețate, cât și ca instrumente active ale influenței ruse.
Kremlinul exploatează, de asemenea, temerile privind scenarii similare în alte țări. În Estonia, acest lucru a luat forma unei campanii de dezinformare care vizează orașul de graniță Narva, unde majoritatea populației este de etnie rusă. Campania a început la 18 februarie 2026, când grupuri de pe rețelele sociale au început să ceară crearea unei „Republici Populare Narva”, imitând enclavele separatiste create în estul Ucrainei după anexarea Crimeei. Un ziar estonian a investigat mai atent grupul și a concluzionat că operațiunea nu avea un sprijin real și că părea mai degrabă o campanie FIMI decât o mișcare autentică.
În timp ce Moscova se implică activ în campanii FIMI pentru a sprijini mișcările separatiste din țările pe care le percepe ca ostile, cea mai mică manifestare de separatism sau renaștere națională în interiorul Federației Ruse este întâmpinată cu represiune severă. Legea rusă consideră exprimarea publică a sprijinului pentru separatism drept infracțiune, pedepsită cu până la cinci ani de închisoare. Nu este o coincidență faptul că această lege a fost adoptată în 2014, la scurt timp după anexarea Crimeei: ea permite autorităților să-i persecute pe cei care se opun public ocupării peninsulei de către Rusia, precum activistul tătar din Crimeea Ilmi Umerov, care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru ceea ce instanța a descris drept „apeluri publice la încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse”. În 2025, Curtea Supremă a Rusiei a desemnat Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia și cele 172 de organizații regionale membre drept „teroriste”, invocând „promovarea ideilor anti-ruse privind separarea ilegală a unor teritorii din țara noastră”.
Separatismul ca instrument de destabilizare
Aceste cazuri arată clar strategia Kremlinului. Mișcările separatiste din străinătate sunt încurajate și amplificate atunci când contribuie la slăbirea țărilor pe care Rusia le consideră rivale. În interiorul Rusiei, chiar și exprimările moderate ale identității regionale sau ale autonomiei politice sunt tratate ca amenințări serioase la adresa statului. Acest contrast este deliberat și constant.
Discursul Rusiei despre suveranitate și integritate teritorială este pragmatic, nu principial. Este folosit pentru a justifica represiunea internă și pentru a destabiliza alte țări. Dubla măsură este evidentă și arată că Kremlinul consideră separatismul un instrument util în exterior și un risc inacceptabil în interiorul propriilor granițe.