Reacția Chinei după amenințările Moscovei la adresa Kievului

În timp ce Kremlinul ridică mizele războiului psihologic și anunță atacuri sistematice asupra „centrelor de decizie” din Kiev, China își menține linia de neutralitate ambiguă. Beijingul a lansat un nou apel la dialog, însă a refuzat categoric să clarifice dacă își va evacua personalul diplomatic din capitala ucraineană, o mișcare ce ar putea semnala validarea presiunilor rusești.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a declanșat un nou val de tensiune pe axa diplomatică, avertizând că forțele sale vor începe lovituri „sistematice” asupra facilităților militaro-industriale și a așa-numitelor „centre de luare a deciziilor” din Kiev. În mod strategic, Moscova a cerut explicit cetățenilor străini și misiunilor diplomatice să părăsească de urgență capitala Ucrainei – o tentativă clară de a izola diplomatic Kievul și de a propaga panica.

Răspunsul Beijingului, venit prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Mao Ning, a păstrat rețeta tradițională a diplomației chineze: apeluri generice la calm și evitarea nominalizării Rusiei drept agresor.

„Poziția Chinei cu privire la criza din Ucraina este consecventă și clară. Credem că dialogul și negocierile sunt singura cale viabilă pentru soluționarea conflictului. Solicităm părților relevante să colaboreze pentru a opri escaladarea cât mai curând posibil”, a declarat Mao Ning, ca răspuns la o întrebare adresată de agenția Ukrinform.

Tăcere calculată în fața presiunilor de la Moscova

Marea necunoscută rămâne însă soarta ambasadei chineze. Presată de jurnaliști să precizeze dacă Beijingul va ceda în fața avertismentelor rusești și își va retrage diplomații din Kiev, Mao Ning a refuzat să confirme sau să infirme un astfel de plan.

China a menținut o prezență diplomatică constantă în Ucraina pe parcursul invaziei declanșate în februarie 2022, chiar dacă în primele luni ale războiului a relocat temporar operațiunile ambasadei la Liov, în vestul țării. O eventuală evacuare în acest moment ar fi interpretată ca un semnal de slăbiciune sau ca o complicitate tacită cu planurile de bombardament ale Moscovei.

Deși se poziționează ca un mediator neutru, Beijingul continuă să refuze catalogarea acțiunilor Rusiei drept o agresiune ilegală și a rămas, în mare parte, în afara inițiativelor internaționale majore care vizează izolarea regimului de la Kremlin. Apelurile repetate ale Chinei la încetarea focului au fost systematically ignorate de Moscova, care își continuă asaltul indiferent de retorica partenerului său strategic de la Beijing.

Kievul și Occidentul refuză „șantajul prin frică”

Reacția Ucrainei și a aliaților săi occidentali în fața noilor amenințări rusești a fost una de respingere fermă. Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha, a taxat imediat retorica Moscovei drept un „șantaj nerușinat”, subliniind că diplomații occidentali nu se vor lăsa intimidați.

La rândul său, ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a confirmat că misiunile diplomatice ale blocului comunitar vor rămâne pe poziții în capitala ucraineană. Mathernova a criticat dur strategia Kremlinului, acuzând Moscova că încearcă să transforme frica într-o armă geostrategică în cadrul războiului de uzură pe care îl duce împotriva Ucrainei.