Prietenie din interes. Xi Jinping se teme și urăște în secret Rusia, potrivit unui document american desecretizat

Știm despre anii de formare ai lui Vladimir Putin în KGB-ul sovietic. Dar puțină lume știe că Xi Jinping a crescut învățând să urască și să se teamă de Uniunea Sovietică.

Liderii de la Moscova și Beijing își doresc ca democrațiile să cadă în haos și dezordine. Ei consideră că ordinea internațională condusă de Occident este îngâmfată, slabă și gata să fie răsturnată. Dar în spatele fațadei reciproce de stimă se ascund fisuri adânci de istorie, rasă și putere, scrie în The Independent Michael Sheridan, expert în China.

Ursul și dragonul nu pot fi niciodată prieteni. Aceasta este o lecție pe care Xi Jinping a auzit-o la o vârstă fragedă. Și explică de ce parteneriatul „fără limite” al liderului chinez cu Vladimir Putin se poate transforma într-o responsabilitate fără limite - pentru Kremlin.

„În timp ce cercetam o nouă biografie a lui Xi, am dat peste un document american declasificat surprinzător. Acesta dezvăluie că omul care a fost mentorul lui Xi la primul său loc de muncă, în inima armatei chineze, a fost un antirus feroce. Niciodată să nu ai încredere în Moscova, le spunea el elevilor săi“, scrie Sheridan.

Asta reiese dintr-o telegramă a Casei Albe care detaliază modul în care mentorul lui Xi, șeful apărării chineze, Geng Biao, le-a oferit americanilor „cea mai completă descriere pe care am primit-o până în prezent ... a divizării sino-sovietice”.

Xi a fost secretar privat junior - sau mishu - pentru Biao la acea vreme. Acesta a fost primul său loc de muncă după absolvire. L-a obținut datorită relațiilor de familie (tatăl său era un vechi tovarăș). Era un rol privilegiat: se ocupa de documente secrete, ducea geanta și era ochii și urechile stăpânului său.

Xi a câștigat un salariu infim, dar a obținut acces de încredere la vârful puterii comuniste. A văzut și a auzit totul în timpul unei schimbări radicale în strategia chineză față de Occident. Aceasta a deschis ușa pentru creșterea economică incredibilă a Chinei, care a făcut-o o mare putere mondială. Dar asta este exact ceea ce rușii nu și-au dorit.

Singurul prieten al Chinei la Kremlin a fost Stalin

Documentul american desecretizat arată cum șeful lui Xi a mers la Casa Albă la 28 mai 1980, s-a întâlnit cu președintele Jimmy Carter și apoi a luat prânzul cu secretarul de stat, Edmund Muskie.

Geng i-a explicat lui Xi că singurul prieten al Chinei la Kremlin a fost Stalin. Dar, după moartea acestuia, sovieticii au cerut influență asupra celei mai mari părți din nordul Chinei. Ei doreau să staționeze trupe pe teritoriul chinez, să comande o flotă comună și să instaleze comunicații la distanță lungă.

Cel mai rău dintre toate, spunea Geng, rușii doreau să păstreze China ca un grânar sărac și înapoiat pentru blocul socialist. Ei spuneau că nu era nevoie de industrii, deoarece Uniunea Sovietică le-ar fi oferit toate utilajele de care aveau nevoie. Țara sa, „ar fi fost întotdeauna o societate agricolă și ar fi rămas pentru totdeauna un satelit sovietic”.

Știm că relatarea este exactă, deoarece Muskie a scris-o chiar el.

Nu este exagerat să spunem că istoria lumii ar fi fost diferită dacă chinezii ar fi acceptat acest sfat frățesc. Dar nu au făcut-o, iar Xi este astăzi moștenitorul giganticei sale puteri economice și militare.

În timp ce tânărul Xi participa la întâlniri, i-a auzit pe superiorii săi emițând vechi nemulțumiri. Hărțile de pe pereți arătau pământurile smulse Chinei printr-un tratat din secolul al XIX-lea care a predat țarului regiunile dincolo de râul Dragonul Negru. Astăzi, acestea sunt provinciile rusești din Pacific, cu portul vital Vladivostok.

Britanicii au returnat Hong Kong-ul Chinei, dar nu există nici cea mai mică speranță ca Putin sau vreun alt lider rus să inverseze ceea ce chinezii încă numesc un „tratat inegal”.

Rusia devine un satelit economic al Chinei

Astăzi, totul pare în regulă. Cei doi autocrați se laudă cu alianța lor de mai bine de doi ani. Este clar că Putin i-a dat „prietenului” său un pont că era pe cale să invadeze Ucraina în februarie 2022. De atunci, Xi i-a fost alături, vorbind despre pace, dar trimițând Rusiei tehnologie militară în schimbul petrolului și gazului.

Iar invazia lui Putin în Ucraina este o crimă atât de flagrantă împotriva dreptului internațional, încât lovește în principiul fundamental al suveranității Chinei. La urma urmei, Beijingul recunoaște oficial Ucraina ca națiune și guvernul Zelenski ca conducător legitim al acesteia. Putin nu o face.

Contradicția flagrantă nu poate dura mult timp. Se pare că China a contribuit la descurajarea lui Putin de a utiliza arme nucleare tactice la începutul războiului. Ajutorul său „fără limite” este strict limitat de sancțiuni. În mod ironic, Rusia devine un satelit economic al Chinei.

Apoi, există acea moștenire a suspiciunii. Ministrul de externe ales de Xi, Qin Gang, a fost eliminat în urma unui scandal de sex și spionaj, după un pont de la Moscova potrivit căruia ar fi fost compromis de CIA. Toată lumea spionează pe toată lumea.

Xi Jinping, care a ajuns la putere auzind din tinerețe că Rusia este doar un bătăuș barbar, este pe cale să arunce zeci de ani de prosperitate pașnică jucând totul pe războiul lui Putin? Michael Sheridan nu crede.