China plătește Rusiei pentru acces în Arctica, în timp ce își consolidează relațiile cu statele nordice

China plătește Rusiei sute de mii de dolari pentru a participa la expediții științifice în Arctica, într-un demers care evidențiază ambițiile Beijingului de a-și extinde prezența într-o regiune din ce în ce mai importantă din punct de vedere geopolitic.

Informația a fost confirmată pentru Newsweek de cercetători și oficiali chinezi prezenți la o conferință științifică desfășurată recent în zona Cercului Arctic. Evenimentul, organizat în Norvegia, a reunit specialiști din China și din țările nordice, iar Newsweek a fost una dintre puținele publicații occidentale prezente.

Un cercetător chinez, angajat al unui institut de stat pentru științe marine, a declarat sub protecția anonimatului că Rusia a acceptat prezența echipelor chineze pe navele sale din cauza presiunilor financiare generate de războiul din Ucraina.

„Rusia este foarte protectoare cu lunga sa coastă arctică și nu a permis Chinei să construiască stații de cercetare acolo, dar are nevoie de bani”, a spus acesta. El a adăugat că echipele chineze colectează probe de apă, roci și sedimente, iar costul unei expediții este sub un milion de yuani chinezești, echivalentul a aproximativ 120.000 de dolari.

Cooperare sino-rusă în Arctica

Deși Rusia controlează aproximativ jumătate din coasta arctică a lumii, dezvăluirile confirmă un nou pas în eforturile Chinei de a obține acces la regiune, parte a strategiei sale de dezvoltare a unei așa-numite „Drum al Mătăsii Polare”.

În iulie anul trecut, un diplomat chinez din Vladivostok a declarat agenției de stat Xinhua că o expediție științifică comună ruso-chineză a navigat în Marea Bering, la limita Arcticii, marcând prima astfel de misiune comună de la începutul pandemiei.

Cele două țări au semnat mai multe acorduri științifice în ultimii ani, inclusiv înființarea, în 2019, a unui grup comun de cercetare arctică cu sediul la Murmansk. Cu toate acestea, până acum nu era cunoscut public faptul că China obținea acces direct în Arctica prin intermediul navelor rusești.

Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Profesorul Marc Lanteigne, specialist în politică internațională la Universitatea Arctică din Tromsø, spune că existau de mai mult timp informații neoficiale despre această cooperare.

„China are nevoie de date, în special cartografice. Are nevoie de cât mai multe informații despre Arctica pentru strategia sa emergentă”, a explicat el.

Îngrijorări privind utilizarea duală a cercetării

China susține că activitățile sale în Arctica sunt exclusiv pașnice și orientate spre dezvoltare durabilă. Totuși, în documentul său din 2025 privind securitatea națională, Beijingul a inclus regiunile polare în definiția securității de stat, alături de oceanele adânci și spațiul cosmic.

De asemenea, politica chineză de „fuziune civil-militară” prevede că cercetarea științifică poate avea aplicații atât civile, cât și militare, ceea ce a alimentat îngrijorările în rândul statelor occidentale.

Anterior, Newsweek a relatat că un institut chinez din arhipelagul Svalbard desfășura cercetări cu potențial militar, inclusiv în domeniul radarului și al urmăririi rachetelor. Statele Unite au exercitat presiuni asupra Norvegiei pentru a limita astfel de activități.

Consolidarea relațiilor cu statele nordice

În paralel cu cooperarea cu Rusia, China a investit timp de ani de zile în relații cu țările nordice prin intermediul Centrului China–Nordic pentru Cercetare Arctică (CNARC), înființat în 2013 la Shanghai.

Reuniunea anuală a CNARC, desfășurată anul acesta la Tromsø, a evidențiat importanța acestei platforme pentru dialog și cooperare științifică. Participanții au discutat despre schimbările climatice, topirea gheții arctice și dezvoltarea rutelor maritime, un domeniu în care companiile chineze sunt deja active.

China se descrie, din 2018, drept un „stat aproape arctic”, cu ambiția de a deveni o putere polară, deși nu are teritorii în regiune.

Presiuni geopolitice în creștere

Contextul geopolitic a fost resimțit puternic la reuniunea din Tromsø, în special pe fondul opoziției tot mai ferme a Statelor Unite față de ambițiile Chinei în Arctica. Tensiunile s-au accentuat după ce președintele Donald Trump a invocat necesitatea unui control sporit al SUA asupra Groenlandei, invocând amenințări din partea Rusiei și Chinei.

Oficiali chinezi și nordici au menționat frecvent Statele Unite ca sursă a presiunilor crescânde asupra cooperării internaționale.

Cu toate acestea, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat că autoritățile de la Oslo monitorizează atent activitățile Chinei, dar nu intenționează să excludă Beijingul din cooperarea arctică.

„Nu este politica noastră să izolăm China, dar urmărim mult mai atent aceste activități”, a spus el, subliniind riscurile cercetării cu dublă utilizare.

O regiune tot mai disputată

Analiștii consideră că abordarea impredictibilă a Washingtonului în Arctica oferă Chinei oportunitatea de a se prezenta drept un partener responsabil.

„CNARC a fost creat într-o perioadă mai puțin tensionată, iar China a folosit această platformă pentru a-și normaliza prezența în Arctica”, spune Anne-Marie Brady, profesor de politică chineză la Universitatea din Canterbury.

Pentru unii experți nordici, dialogul rămâne esențial.

„Este preferabil pentru țările nordice să discute cu China într-un cadru multilateral”, a declarat profesorul Rasmus Gjedssoe Bertelsen de la Universitatea Arctică din Norvegia. „China este un actor global major, iar ignorarea sa nu este o opțiune realistă.”

Pe măsură ce Arctica devine tot mai accesibilă din cauza schimbărilor climatice, competiția pentru influență în regiune pare destinată să se intensifice.