Testele care îţi arată dacă suferi de boala ce nu îţi permite să mănânci pâine

Tot mai multe persoane sunt diagnosticate la ora actuală cu intoleranţă la gluten, numită şi boala celiacă. Se estimează că aceasta afectează o persoană din 200, la nivel mondial. În cazul acestor pacienţi, consumul de grâu, secară, orz şi ovăz, cereale cu gluten, duce la distrugerea mucoasei intestinelor şi la asimiliarea incompletă a nutrienţilor din alimente.

Diareea cronică, durerile abdominale şi constipaţia pot anunţa boala celiacă. Însă afecţiunea are şi semne atipice precum oboseala prelungită, anemia, dermatita, tulburările menstruale şi stomatita. Boala celiacă apare pe un fond genetic, iar testele disponibile la ora actuală în România permit depistarea predispoziţiei.

„Există anumite situaţii în care testele sunt indicate. În familiile cu istoric pentru boala celiacă, testarea celorlalţi membri, cu sau fără simptome, este necesară cu scopul de a exclude sau confirma prezenţa predispoziţiei genetice pentru boala celiacă, predispoziţia genetică fiind un factor necesar pentru apariţia bolii. Fără factorul genetic predispozant este imposibil să dezvolţi boala în viitor”, afirmă dr. Cristina Ailenei, specialist în cadrul Genetic Center.

Medicii recomandă testarea genetică şi în cazul bebeluşilor care provin din familii unde există boala celiacă. Testarea trebuie făcută înainte de începerea diversificării alimentare.

„Avantajul testului genetic este că nu este influenţat de dietă. Celelalte analize necesare diagnosticului de boală celiacă nu pot fi interpretate dacă o persoană a exclus din alimentaţie glutenul. După 6 luni de dietă fără gluten, se normalizeaza parametrii serologici, se normalizează mucoasa intestinală, astfel că nu mai ai mijloace de diagnostic, dacă aceste teste nu au fost efectuate anterior. În aceste situaţii, singurul test care ne poate orienta diagnosticul rămâne testul genetic” , declară specialistul genetician.

Testul genetic pentru boala celiacă este non invaziv, presupune recoltarea unei cantităţi mici de sânge şi se face o singură data în viaţă. În ţările din vestul Europei, această analiză este inclusă în lista celor decontate de casele de asigurări – iar în Spania, de pildă, este cea mai solicitată investigaţie genetică la nivelul întregii ţări.

„Boala celiacă netratată duce la complicaţii severe pe termen lung precum malnutriţia, boli autoimune al ficatului, neuropatie periferică, tumori intestinale maligne. Dieta fără gluten este singura terapie disponibilă şi eficientă ce duce la normalizarea parametrilor serologici şi la o remisie totală a semnelor clinice. Boala celiacă este mai des întâlnită la femei decât la bărbaţi”, conchide dr. Cristina Ailenei.

De asemenea, riscul de boală celiacă este mai mare la persoanele cu boli precum diabetul zaharat de tip 1, tiroidita autoimună, hepatita autoimună, sindromul Down, sindromul Williams şi sindromul Turner.