Poate cafeaua provoca somnolenţă? În ce condiţii?

Toată lumea ştie că una dintre cele mai energizante băuturi din lume este cafeaua. Această băutură amară este o sursă excelentă de cofeină, dar nu oferă întotdeauna energie pentru toată lumea. Sunt unele organisme mai tolerante? De ce se simt unii oameni mai obosiţi după ce beau cafea?

Majoritatea adulţilor beau cafea în fiecare săptămână, iar un procent important o consumă zilnic. Unii nu ştiu cum să înceapă ziua fără acel impuls de energie de care au nevoie imediat ce deschid ochii. Acest impuls de energie este ceea ce aşteptăm de la cafea, dar nu este întotdeauna aşa. Pentru unii, cafeaua are efect invers: îi poate face să se simtă somnoroşi.

Un efect care se întâmplă adesea în cazul băuturilor energizante este că la început avem un impuls din cauza cofeinei, dar apoi apare o scădere a energiei pe măsură ce cofeina dispare şi nivelul de zahăr din sânge scade. De aceea cafeaua te face uneori somnoros?

Cauze

Dacă observaţi o scădere a nivelului de energie după ce aţi consumat cafea, este interesant să depistaţi sursa pentru a o remedia.

Consumul de zahăr şi îndulcitori

O ceaşcă de cafea espresso conţine doar două calorii şi nu conţine grăsimi, carbohidraţi sau proteine. Deşi cafeaua nu conţine zahăr în mod natural, mulţi oameni se bucură să adauge diverşi îndulcitori pentru a diminua gustul amar al acesteia. Conţinutul de zahăr din aceşti îndulcitori este introdus rapid şi poate contribui la efectele secundare de somnolenţă după ce se bea cafea.

Espressor cafea pe Emag gasesti expressorul potrivit!

În funcţie de ceea ce oamenii adaugă în cafea, îndulcitorul ales poate sau nu să ducă la un roller coaster de zahăr din sânge. De obicei, acest lucru arată ca o explozie rapidă de energie, urmată de o cădere la amiază.

Zahărul din cafea afectează, de asemenea, nivelul de insulină, făcându-ne să ne simţim epuizaţi atunci când nivelul de zahăr din sânge scade. Excesul de zahăr din cafea determină eliberarea de insulină în exces şi rolul insulinei în scăderea nivelului de glucoză. Odată ce nivelul de glucoză scade, este normal să vă simţiţi obosiţi şi somnoroşi.

Eliberează aminoacidul adenozină

Efectele stimulante ale cafelei se datorează în mare parte modului în care aceasta se leagă de receptorii de adenozină. Adenozina este un aminoacid esenţial pentru somn. Cei mai mulţi oameni tind să aibă iniţial o explozie rapidă de energie după ce beau cafea cu cofeină, dar dacă observă că băutura îi face să se simtă imediat obosiţi, este posibil să experimenteze o eliberare de adenozină în creier.

Adenozina este un aminoacid implicat în căile somnului. Cofeina blochează iniţial receptorii de adenozină, care este cea care induce o senzaţie temporară de energie şi vigilenţă. Atunci când cofeina a fost metabolizată, ea poate determina unele persoane să experimenteze un val de adenozină dintr-o dată.

Consumul de cafea pe stomacul gol

Dacă sărim peste micul dejun, este posibil să bem cafea pe stomacul gol. Consumul de cafea fără alimente în stomac afectează semnificativ controlul glicemiei.

Luarea unei mese, cum ar fi micul dejun, înainte de a bea cafea poate preveni scăderea nivelului de zahăr din sânge, care este asociată cu simptome precum oboseala. Pentru o savoare perfecta, alegeti cafea boabe pe care sa le macinati in casa!

Este un diuretic

Consumul unei ceşti de cafea ne poate face să folosim toaleta mai des. Dacă bem o cantitate moderată (două sau trei căni), s-ar putea să nu observăm nimic, dar dacă bem patru sau mai multe căni, s-ar putea să ne grăbim să mergem la toaletă.

Dacă pierdem mai mult lichid decât bem, ne putem simţi obosiţi din cauza deshidratării. Alte simptome ale deshidratării includ setea, uscăciunea gurii, ameţeala, pielea uscată şi lipsa transpiraţiei. Cu toate acestea, cafeaua s-ar putea să nu vă deshidrateze la fel de mult. În timp ce băuturile cu cofeină pot creşte numărul de vizite la baie, apa din băutură contribuie totuşi la aportul total de lichide.

Pentru a contracara deshidratarea, se recomandă să beţi multă apă şi să consumaţi alimente care conţin apă, cum ar fi fructele şi legumele. Atunci când facem exerciţii fizice, suntem bolnavi sau suntem expuşi la vreme caldă, umedă sau rece, este posibil să avem nevoie să bem mai multă apă decât de obicei.