Plantele cu două fețe: îngeri și demoni pentru oameni. Care este cartoful bun de mâncat
0Specialiștii spun că unele plante au părți comestibile, dar și părți dăunătoare. Printre acestea se numără cartofii, planta de tomată și păstârnacul. Iar poate continua, spun specialiștii.
Puţini ştiu că banalii cartofi pot deveni toxici, dacă sunt păstraţi necorespunzător. Trebuie feriţi de lumină, pentru că în caz contrar încep să încolţească şi să îşi schimbe culoarea în verde. În această situaţie, ei produc o substanţă numită solanină, care este toxică.
„Cartoful foarte bun pentru alimentaţie este cel care nu a fost expus foarte mult la soare. Dacă faceţi experimentul şi încercaţi să puneţi la prăjit un cartof care a stat la soare şi s-a înverzit devine amar. Acela a absorbit foarte multă solanină şi este toxic, periculos pentru sănătate. De aceea, cartofii, peste iarnă, se păstrează în beciuri, pentru a se înălbi, pentru a se elimina din cartof eventualele urme ale acestei substanţe”, spun reprezentanții Facultății de Agricultură din Iași.
Sfaturi pentru iubitorii de pătlăgele
Şi planta de tomată are o componentă nocivă, ca în cazul cartofului, ambele fiind din familia solanaceelor. Sunt toxice tulpina şi frunzele, numai pătlăgelele fiind bune de mâncat. „Foarte mult timp, vreo două sute de ani, în Europa, deşi erau prezente tomatele, acestea nu s-au consumat de teama că aparţin aceleiaşi familii cu mătrăguna, care este o plantă extrem de toxică şi care este din aceeaşi familie cu ardeiul, cartoful, din familia solanacee. Cu adevărat întâlnim solanină pe planta de tomată. De altfel, aţi văzut că atunci când umblăm în cultura de tomată, fie pentru copilit, când mergem la baie să ne spălăm se creează imediat o pastă, o substanţă verde, care reacţionează foarte bine cu săpunul. Este tomatină, pudra care îmbracă planta şi în care se găseşte foarte multă solanină”, explică specialiștii.
Au fost cazuri în care unii pacienți s-au prezentat dificultăți în respiraţie şi arsuri ale cavităţii bucale şi ale gâtului, din cauza substanței toxice. Deşi rare, au existat și decese cauzate de otrăvirea cu cartofi verzi sau cu ceai din frunze de cartofi.
Fața neagră a păstârnacului
O altă legumă care ne-ar putea pune viaţa în pericol este păstârnacul. Este o legumă foarte bună pentru aroma pe care o dă mâncărurilor, cu conţinut ridicat de calciu, vitamine, săruri minerale. Spre deosebire de ţelină, unde şi frunzele sunt comestibile, numai rădăcina de păstârnac este bună pentru consum.
„Frunzele nu sunt bune de consum, ba chiar aş atrage atenţia că sunt periculoase. Au fost cazuri când au fost internări de oameni după ce s-au atins după ploaie de frunzele de păstârnac, cu mâinile neprotejate. Am avut un tânăr care a intrat cu pantaloni scurţi să plivească în cultura de păstârnac şi imediat a fost dus la urgenţe pentru că au apărut umflături cât oul, pline cu apă. Frunzele conţin anumite substanţe iritante foarte periculoase pentru om şi de aceea când plivim păstârnacul, trebuie să fim acoperiţi bine, cu halat, mânecă lungă, pentru ca părţile fine ale pielii să nu atingă aceste frunze”, atrage atenţia conducerea Facultății de Agricultură din Iași.
Totodată, boabele de fasole roşie, dacă sunt consumate în stare crudă, conţin o toxină numită lectină. Chiar şi doar patru-cinci boabe din acest tip de fasole pot provoca simptome de greaţă, vărsături şi dureri de stomac. Indicat este ca, înainte să fie fierte, boabele să fie ţinute şi în apă cel puţin cinci ore.
Sunt toxice chiar şi unele dintre florile din ghivece sau plantele pe care le avem în preajma noastră, printre blocuri sau în curte. De exemplu, leandrul, deşi arată ca o plantă inofensivă şi foarte frumoasă, este una dintre cele mai otrăvitoare plante cultivate în gospodării.