O cupă de şampanie: în sănătatea voastră!

Numai iniţiaţii ştiu că şampania, înainte de a fi un vin de sărbătoare, a fost oficial unul terapeutic. Nu exista un remediu mai bun pentru digestie şi chiar pentru prevenirea îmbătrânirii.

În Evul Mediu, şampania reprezenta un medicament natural, scrie Le Figaro.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, nectarul elaborat de Pierre Perignon devine recunoscut oficial ca fiind bun pentru sănătate, având beneficii multiple: ajuta digestia, era folosit ca remediu împotriva reumatismului, un antiseptic puternic, antidepresiv şi singurul vin care, potrivit Doamnei de Pompadour, “lasă o femeie frumoasă după ce îl bea”.

Saint-Simon relatează, în memoriile sale, că Duchesne, medic care a murit la 91 de ani, lucru rar întâlnit în acele vremuri, “a păstrat până la final o sănătate fără cusur şi mintea întreagă consumând la cină, în fiecare seară, câte o salată şi nebând nimic altceva decât vin de Champagne”.

Jean Godinot, într-un tratat asupra vinurilor de Champagne, afirmă că “dintre toate, nu este altul mai bun pentru sănătate”.

Curând, reputaţia şampaniei a trecut graniţele franceze.

Un lord englez, sir Edward Barry, sublinia în 1775, în “Observaţii istorice, critice şi medicale asupra vinurilor” că sunt “lejere şi generoase, nu dau nici gută, nici boli, nici piatră” (n.r.: calculi renali). 

Doctorul Loebenstein-Loebel, profesor la Facultatea de Medicină din Iena (Germania) notează într-un alt tratat de acelaşi fel că “în inima materiei sale zaharoase şi a acidului său, vinul de Champagne produce un efect excelent asupra digestiei”.

Toţi medicii erau însă de acord că trebuie consumat cu moderaţie, excesul făcând să se piardă atributele sale binefăcătoare.

Medicina din vechime era una empirică, dar ce crede medicina modernă despre aceste relatări? 

Şampania este o băutură alcoolică şi conţine, prin urmare, etanol care este toxic în doze ridicate. Mai multe cercetări, urmând faimosul “French paradox” al lui Serge Renaud, în 1991, au demonstrat, totuşi, proprietăţile protectoare ale unui consum moderat de vin împotriva bolilor cardio-vasculare, dar şi împotriva anumitor tipuri de cancer sau boli neurodegenerative. Iar biologia moleculară a dezvăluit secretele vinului.

Viţa-de-vie şi, implicit, strugurii abundă în polifenoli care au proprietăţi antioxidante şi benefice.

Şampania, explică doctorul Tran Ky, “conţine 440 de tipuri de polifenoli, printre care şi faimosul resveratrol care permite viţei să reziste împotriva paraziţilor. Dacă polifenolii sunt în cantităţi mai mici decât în anumite vinuri roşii, efectul lor este mai puternic graţie dublei fermentări care caracterizează fabricarea şampaniei”.

În 2009, un studiu condus de Jeremy Spencer, şef al departamentului de Ştiinţe ale nutriţiei şi alimentelor de Universitatea din Reading (Marea Britanie) şi publicat în British Journal of Nutrition, afirmă că un pahar de şampanie consumat zilnic poate diminua riscul de a suferi de un accident cerebral sau de a avea probleme cardiace.

Polifenolii contribuie la îmbunătăţirea funcţionării vaselor sanguine şi favorizează circulaţia sângelui, scăzând tensiunea arterială şi probabilitatea formării de cheaguri.

Pentru acest cercetător, consumul moderat de şampanie are aceleaşi efecte benefice ca şi vinul roşu.

În plus, efectele binefăcătoare ale acestui elixir sunt sporite de strălucirea şampaniei, spectacolul său contribuind la un efect euforizant, deoarece trezeşte simţurile şi plăcerea de a trăi.