O afecțiune ascunsă care afectează milioane de oameni crește dramatic și riscul de demență, avertizează experții

Milioane de oameni care au boli de inimă, unele nediagnosticate, ar putea fi expuși în viitor unui risc crescut de demență, a avertizat o echipă de experți. Medicii susțin că patru din zece cazuri ar putea fi prevenite prin schimbarea stilului de viață.

Experții au afirmat că mai multe afecțiuni cardiace, de la bătăi neregulate ale inimii până la urmările unui atac de cord, cresc dramatic riscul de declin cognitiv mai târziu în viață.

Trei boli cardiovasculare comune la adulți - insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și boala coronariană - sunt legate de afectarea cognitivă și de riscul crescut de demență, se arată într-o declarație științifică a Asociației Americane a Inimii (AHA) potrivit dailymail.

Deteriorarea cognitivă este considerată un precursor al demenței, o tulburare care le răpește celor afectați memoria și independența.

Persoanele cu fibrilație atrială, o afecțiune care cauzează un ritm cardiac neregulat și anormal de rapid, prezentau cel mai mare risc de a dezvolta probleme cognitive, de 39%, urmate de cele cu boli de inimă, care aveau un risc cu 27% mai mare de a dezvolta demență.

În plus, AHA a avertizat că aproximativ jumătate dintre victimele atacului de cord și ale insuficienței cardiace dezvoltă, de asemenea, declin cognitiv după urgență.

În Marea Britanie există aproximativ 7,6 milioane de persoane care trăiesc cu o boală cardiacă sau circulatorie, iar în SUA 121,5 milioane.

Mai mult de 1,5 milioane de persoane din Regatul Unit au fost diagnosticate cu fibrilație atrială în Regatul Unit și se crede că aceasta afectează până la 6 milioane de americani pe an, în timp ce insuficiența cardiacă afectează peste un milion de britanici și aproape 6,5 milioane de americani.

Profesorul Fernando Testai, expert în neurologie și reabilitare la Universitatea din Illinois și președinte al experților, a declarat că declinul cognitiv la oameni are un impact dramatic atât la nivel individual, cât și societal.

„Gestionarea sănătății inimii de la o vârstă fragedă este importantă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a evenimentelor cardiace, pentru protejarea sănătății creierului. O analiză a studiilor anterioare a constatat că aproape 50 % dintre persoanele cu insuficiență cardiacă prezintă un anumit tip de afectare cognitivă care poate afecta limbajul, memoria sau funcția executivă”, susține profesorul Fernando Testai.

Legătura periculoasă dintre fibrilație atrială și demență

Milioane de persoane sunt diagnosticate anual cu fibrilație atrială (FA). Aceasta este cauzată de impulsuri electrice aleatorii emise de camerele superioare ale inimii (atrii), care anulează ritmul regulat al inimii.

Cauza nu este pe deplin înțeleasă, dar tinde să afecteze anumite grupuri de persoane, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele care suferă de afecțiuni pe termen lung (cronice), cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială sau obezitatea.

Ea poate fi declanșată de anumite situații, cum ar fi consumul excesiv de alcool sau fumatul. Simptomele includ: amețeli, dificultăți de respirație, oboseală, palpitații.

Uneori, fibrilația atrială nu provoacă niciun simptom, iar persoana care o are este complet inconștientă că ritmul cardiac este neregulat

Fibrilația atrială (FA), o afecțiune marcată de un ritm cardiac neregulat și anormal de rapid, crește și riscul de demență.  Atât demența, cât și FA au în comun mai mulți factori de risc, inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, insuficiența cardiacă, fumatul, bolile vasculare și tulburările respiratorii în timpul somnului.

Accidentele vasculare cerebrale și hemoragiile cerebrale mici sunt, de asemenea, mai frecvente la persoanele cu FA și sunt legate de declinul cognitiv.

Potrivi specialiștilor, se crede că, la fel ca în cazul insuficienței cardiace, reducerea debitului cardiac în cazul FA poate compromite fluxul sanguin către zonele cheie ale creierului responsabile de funcția cognitivă.

Mai mult, experții spun că inflamația este asociată atât cu FA, cât și cu boala Alzheimer, iar biomarkerii inflamatori sunt asociați cu un risc crescut de cheaguri de sânge și leziuni cerebrale.

Medicii rămân nedumeriți cu privire la cauza exactă a fibrilației atriale, care poate duce la accidente vasculare cerebrale. Cu toate acestea, se știe că este mai frecventă la persoanele cu hipertensiune arterială - o consecință a obezității.

Autorii Asociației Americane a Inimii (AHA) subliniază că „tratamentul eficient al fibrilației atriale poate reduce declinul cognitiv”. 

Hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2, care sunt ambele factori de risc pentru bolile de inimă, provoacă inflamații care afectează bariera hematoencefalică și reduc fluxul sanguin către creier, ducând la declin cognitiv și demență.

Bolile de inimă sunt, de asemenea, legate de reducerea fluxului sanguin cerebral, ceea ce duce la tulburări cognitive.

Bolile de inimă, prevenite prin schimbarea stilului de viață

Aceleași probleme legate de reducerea fluxului sanguin în creier sunt observate și la pacienții cu Alzheimer, sugerând o legătură strânsă între afectarea vaselor de sânge și degenerarea creierului.

Autorii AHA au adăugat că factorii genetici care cresc riscul de boli de inimă pot contribui, de asemenea, la micșorarea creierului și la declinul cognitiv.

Medicamentele, cum ar fi tratamentul tensiunii arteriale, ar putea contribui la reducerea deteriorării cognitive ușoare, dar autorii studiului spun că nu s-a demonstrat că acestea ajută la prevenirea demenței.

Alte studii care analizează sănătatea inimii și declinul cognitiv sugerează, de asemenea, că sănătatea inimii poate fi gestionată prin intervenții asupra stilului de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice, care pot preveni, de asemenea, declinul cognitiv.

„Deși sunt în curs de dezvoltare noi medicamente cu potențialul de a trata boala Alzheimer, comunitatea medicală este conștientă de faptul că prevenirea este mai bună decât vindecarea”, susține profesorul Testai.