Numărul de copii pe care îi avem poate influența durata de viață, sugerează un nou studiu

Cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au descoperit că persoanele care au fie mai mulți copii decât media, fie niciunul, tind să aibă o viață mai scurtă și un ritm mai rapid de îmbătrânire biologică.

Cercetătorii subliniază că rezultatele nu trebuie interpretate ca sfaturi medicale pentru indivizi. Este vorba mai degrabă de o asociere la nivel de populație, în acord cu teoriile recente din biologia evoluționistă, potrivit publicației Science Alert.

De exemplu, teoria „disposable soma” propune că viața noastră reprezintă un echilibru între reproducere și supraviețuire – dacă mai multe resurse sunt consumate pentru reproducere, rămân mai puține pentru întreținerea și repararea corpului.

„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia,” explică biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki.

„Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este luată de la mecanismele de întreținere și reparare ale corpului, ceea ce ar putea reduce durata de viață.”

Deși studiile anterioare au arătat că a avea mai mulți copii este asociat cu o avere mai mică mai târziu în viață, majoritatea cercetărilor precedente s-au concentrat doar pe unul sau două factori izolați – cum ar fi vârsta la care o femeie a avut primul copil sau numărul total de copii.

Cercetătorii din cadrul acestui studiu au construit o imagine mai completă a istoricului de reproducere și a mortalității, analizând datele a 14.836 de femei, toate gemene (pentru a reduce influența factorilor genetici). Un subset de 1.054 participante a fost evaluat și pentru markeri ai îmbătrânirii biologice.

Participantele au fost împărțite în șapte grupuri, în funcție de numărul de copii vii pe care îi născuseră și de momentul în care îi avuseseră.

Din punct de vedere statistic, individele care nu avuseseră copii sau care se aflau în grupul cu cel mai mare număr mediu de copii – 6,8 – prezentau un risc mai ridicat de îmbătrânire biologică și mortalitate.

Femeile care au avut copii la o vârstă tânără au prezentat, de asemenea, semne de îmbătrânire biologică accelerată și durată de viață mai scurtă, dar această diferență a dispărut în mare parte după ajustarea pentru alți factori, precum consumul de alcool și indicele de masă corporală (IMC). Totuși, rezultatele pentru femeile fără copii și pentru cele cu un număr mare de copii au rămas semnificative chiar și după luarea în calcul a altor factori.

Cei mai scăzuți markeri ai îmbătrânirii biologice și ai riscului de mortalitate au fost observați în grupul cu un număr mediu de copii – aproximativ doi-trei – și printre cele care și-au trăit sarcinile între aproximativ 24 și 38 de ani.

Teoria nu explică de ce lipsa copiilor a fost asociată cu rezultate mai slabe. Cercetătorii sugerează că variabile neevaluate în acest studiu – cum ar fi afecțiuni medicale preexistente – pot influența atât reproducerea, cât și sănătatea în viața ulterioară.

„O persoană care este biologic mai în vârstă decât vârsta sa calendaristică are un risc mai mare de deces,” spune Miina Ollikainen, de la Universitatea din Helsinki. „Rezultatele noastre arată că alegerile legate de istoria vieții lasă o amprentă biologică durabilă, măsurabilă cu mult înainte de bătrânețe.”

„În unele dintre analizele noastre, a avea un copil la o vârstă tânără a fost, de asemenea, asociat cu îmbătrânirea biologică. Acest lucru poate fi tot legat de teoria evoluționistă, deoarece selecția naturală poate favoriza reproducerea timpurie, care reduce timpul total între generații, chiar dacă implică costuri pentru sănătate asociate cu îmbătrânirea.”

Este important de reținut că aceste statistici nu demonstrează cauzalitate directă, ci doar o asociere la nivelul unui grup mare de persoane. Această asociere poate fi folosită pentru a dezvolta cercetări biologice suplimentare și pentru a ghida strategii de sănătate publică.

Totuși, un număr mare de alți factori influențează atât durata de viață, cât și îmbătrânirea biologică, a subliniat echipa de cercetători. Studiul trebuie interpretat și în contextul altor cercetări care evidențiază beneficiile de a deveni părinte.

„O femeie individuală nu ar trebui, așadar, să-și schimbe propriile planuri sau dorințe privind copiii pe baza acestor rezultate,” adaugă Ollikainen.

Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.