Meditaţia profundă şi regulată poate „îmbunătăţi microflora intestinală“

Practicarea meditaţiei poate contribui la îmbunătăţirea florei intestinale, ceea ce aduce beneficii pentru sănătatea fizică, dar şi mintală, conform unui nou studiu, informează Agerpres.

Meditaţia regulată şi profundă, efectuată timp de mai mulţi ani, poate ajuta la "îmbogăţirea" microflorei intestinale, potrivit noilor cercetări. Acest lucru ar putea contribui la reducerea unor probleme de sănătate la nivel fizic dar şi psihic, precum anxietatea, depresia şi bolile de inimă, au indicat cercetătorii.

Microflora intestinală poate afecta creierul, influenţând starea de spirit şi comportamentul prin axa microfloră-intestin-creier, au scris oameni de ştiinţă din China şi Pakistan în jurnalul General Psychiatry.

Echipa de cercetare, care a dorit să afle dacă meditaţia poate influenţa microflora intestinală şi dacă acest lucru este demn de "un interes crescut", a analizat un grup de călugări tibetani în comparaţie cu vecinii lor.

Cercetătorii au examinat 37 de călugări budişti tibetani de la trei temple şi 19 dintre vecinii lor. Călugării practicau de trei până la 30 de ani cel puţin o formă de meditaţie profundă, două ore pe zi.

Experţii au descoperit că microorganismele din intestine - inclusiv bacterii, ciuperci şi virusuri - erau considerabil diferite între cele două grupuri studiate.

Câteva dintre organisme erau „semnificativ mai bogate în grupul care medita", au constatat cercetătorii. „Mai multe dintre bacteriile semnificativ mai bogate în cazul grupului care practica meditaţia erau asociate cu ameliorarea problemelor psihice, sugerând că meditaţia poate influenţa anumite bacterii care pot avea un rol în sănătatea mintală", au scris autorii studiului.

„Meditaţia pe termen lung a îmbunătăţit funcţia imunitară a corpului şi a redus riscul de boli cardiovasculare", au adăugat cercetătorii.

Specialiştii au subliniat, totuşi, că numărul persoanelor incluse în cercetare a fost restrâns, iar călugării şi tibetanii studiaţi trăiesc la altitudini mari, ceea ce face dificilă o generalizare a acestor constatări.

„Meditaţia tradiţională budistă tibetană (practicată) pe termen lung poate avea un impact pozitiv asupra sănătăţii fizice şi mintale", au scris ei, confirmând diferenţa dintre compoziţia microflorei intestinale a călugărilor şi cea a subiecţilor din grupul de control.

„Microflora bogată a călugărilor a fost asociată cu un risc redus de anxietate, depresie şi boli cardiovasculare şi poate îmbunătăţi funcţia imunitară", au notat oamenii de ştiinţă.

„În general, aceste rezultate sugerează că meditaţia joacă un rol pozitiv în stări psihosomatice şi în starea de bine", au concluzionat cercetătorii.

Un studiu separat, publicat în revista Occupational & Environmental Medicine, a constatat că plimbările frecvente în parcuri şi în alte spaţii verzi sunt asociate cu o o utilizare mai redusă a anumitor medicamente eliberate pe bază de reţetă în rândul persoanelor care locuiesc în oraşe. Acest studiu a fost efectuat pe 6.000 de locuitori selectaţi în mod aleatoriu din oraşele finlandeze Helsinki, Espoo şi Vantaa.

Cercetătorii de la Institutul finlandez pentru sănătate şi bunăstare au descoperit că persoanele care vizitau spaţiile verzi de trei-patru ori pe săptămână prezentau un risc de 33% mai mic de a utiliza medicamente pentru sănătatea mintală, un risc redus cu 36% de a utiliza medicamente pentru tensiunea arterială şi un risc de 26% mai mic de a utiliza medicamente pentru astm, comparativ cu persoanele care se plimbau în zone cu spaţii verzi doar o dată pe săptămână.

„Frecvenţa mai mare a vizitelor în spaţiile verzi a fost asociată cu o scădere a frecvenţei utilizării medicamentelor psihotrope, antihipertensive şi pentru astm, o asociere care nu a fost dependentă de statutul socioeconomic", au concluzionat oamenii de ştiinţă finlandezi.