Dr. Armand Frăsineanu, neurolog: „Dacă nu sunt provocaţi, neuronii ajung într-un soi de stare de hibernare“. Sfaturi pentru un creier sănătos

Pe lângă dietă şi hidratare, un creier sănătos are nevoie şi de „antrenamente“ specifice. Despre ce este vorba explică dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Colentina din Bucureşti.

Pe lângă dietă şi hidratare, un creier sănătos are nevoie şi de „antrenamente“ specifice. Dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Colentina din Bucureşti, a explicat ce trebuie făcut. „Cei care vor să-şi protejeze creierul trebuie să nu înceteze să înveţe. Creierul este un organ dinamic, nu există pierdere neuronală. Neuronii rămân, ei nu mor, dar funcţionând suboptimal, nefiind provocaţi să funcţioneze, ei ajung într-un soi de stare de hibernare“, a spus specialistul.

Deci, omul, indiferent de vârstă, trebuie să accepte să  provoace creierul, a adăugat acesta. „Provocare înseamnă orice proces de creaţie, de a compune, de a scrie articole, de a traduce, de a rezolva cuvinte încrucişate, de a face lecţii cu nepoţii, cu copiii, de a se implica în învăţarea unei limbi străine, de a se implica în activităţi sociale ce presupun interacţiune cu alte persoane sau pe teme de gândire“.

Jocurile pe calculator pot creşte atenţia

Şi jocurile de calculator au un rol pentru creier. „Deşi se spune că au un rol negativ, nu este adevărat. În SUA, controlorii de trafic aerian sunt încurajaţi să se joace pe calculator pentru că s-a demosntrat că acestea cresc atenţia distributivă. Jocurile pe calculator nu sunt un factor deteriorativ decât în măsura în care creează o adicţie sau interferă cu programul de somn“, precizează medicul neurolog.

De obicei, tineri sau adulţi sunt care-şi neglijează somnul, îşi neglijează activitatea fizică, ori acesta înseamnă aspect deteriorativ, adaugă dr. Frăsineanu.

Al doilea lucru benefic pentru creier este efortul fizic.„ Mişcarea. Şi asta s-a constatat în comunităţile de pacienţi instituţionalizaţi, cu boli neurodegenerative, chiar cu boala Alzheimer, şi care, supuşi unor programe controlate de efort fizic, 30 de minute pe zi, şi-au îmbunătăţit performanţele cognitive. Numai prin aceste exerciţii fizice“.

Mai simplu spus, probabil că are loc o creşetere a fluxului de sânge la cap, se activează unele celule. „Dar ce este demonstrat că în urma efortului fizic creşte în creier o proteină – BDNF – factorul de creştere nervoasă secretat de creier -  şi acesta este rezultatul pur şi simplu al efortului fizic. Putem creşte acest BDNF administrând nişte medicamente, în perfuzie, sau putem să-l creştem supunând pacientul unor programe de exerciţii fizice“, conchide neurologul.