Doctorul de inimi care aleargă pentru cauze umanitare. Ce sfaturi oferă ca să avem o viață sănătoasă

Cristina Ana Văcărescu, medic cardiolog în Galați, alergă la crosuri și maratoane pentru a salva copiii cu probleme grave de sănătate. Medicul a oferit pentru „Adevărul” câteva sfaturi simplu de urmat pentru a ne feri de afecțiunile cardiace și a avea o viață cât mai sănătoasă.

Cristina Ana Văcărescu (40 de ani), medic cardiolog la o clinică privată din Galați, se implică permanent în acțiuni umanitare, pornind de la participarea la crosuri și maratoane pentru ca bani strânși să ajungă la copiii cu grave probleme medicale și până la cumpărarea de lucruri de strictă necesitate pentru micuții fără posibilități materiale și familiile nevoiașe.

„Am participat acum doi ani la o alergare montană, am alunecat pe o bucată de gheață și în mod miraculos am supraviețuit. Mi-am spus atunci că vreau să întorc acest bine”, a povestit medicul pentru „Adevărul” cum a luat decizia de a se implica în acțiuni umanitare.

A ales să devină medic, ca și mama ei, iar opțiunea pentru cardiologie a venit pentru că în această specializare lucrurile i se par bine stabilite.

„E ca un algoritm: ai afecțiunea asta, faci lucrul asta. Se merge pas cu pas și cu planul de investigații și cu tratamentul. Cardiologia este spectaculoasă, există multă noutate și multă inovație, spre deosebire de alte domenii din medicină”, explică Cristina.

Deși este din județul Vâlcea și a urmat Facultatea de Medicină la București, iar apoi a și lucrat la spitalul Floreasca din Capitală, a ales să se stabilească la Galați pentru că s-a îndrăgostit de firea caldă și primitoare a oamenilor de aici.

„Mi-am făcut mulți prieteni la Galați și m-au făcut mereu să mă simt minunat. Am lucrat anterior și la Paris și Strasbourg, unde mi-am făcut parțial rezidențiatul, iar acolo lumea era mai distantă. Mă refer la rudele pacienților. Nu se interesau de starea de sănătate a celor dragi și apoi aceștia erau trimiși în azile”, povestește medicul.

Principalele cauze ale bolilor cardiace

80% din pacienții care i-au trecut pragul cabinetului au probleme cardiace din aceleași motive: fumat, consumul de alcool, stres, alimentația nesănătoasă și modul haotic de viață.

„Ca să nu ajungem la un colesterol mare e necesar să avem grijă toată viața ce mâncăm și să facem mișcare. Dacă ai o predispoziție genetică pentru a avea un colesterol mare,  se impune ca stilul de viață sănătos să fie completat și cu medicație”, explică medicul.

Specialistul spune că după o anumită vârstă, doar 20% din colesterol mai provine din alimentație, iar diferența de 80% este produsă de ficat.

„Dacă ateromul (n.r. depozit de grăsimi care se acumulează în artere) a afectat într-o proporție semnificativă arterele, este necesară montarea unui stent, care expandează în interiorul vasului de sânge. În cazurile mai grave este nevoie de montarea unui bypass coronarian”, detaliază cardiologul procedurile prin care viața multor pacienți este salvată.

Excesul de sare și de mișcare fizică ne îmbolnăvește

Dorința ei este ca pacienții care îi trec prin mână să conștientizeze că o afecțiune cardiacă nu este capătul de drum. Schimbarea stilului de viață și medicația potrivită le va permite să trăiască pentru mulți ani de acum încolo.

„Cea mai mare provocare o am cu pacienții care fumează. După ce au făcut infarct continuă să fumeze, deși știu că fumatul este principala cauză care i-a adus în acea situație”, povestește medicul cât de greu este pentru unii dintre pacienții săi să se lase de fumat, deși știu că asta le afectează grav sănătatea.

GALERIE FOTO CRISTINA ANA VĂCĂRESCU

Sfatul său este să evităm sărarea excesivă a alimentelor pe care le consumăm, pentru că în timp asta duce la hipertensiune arterială și fibroză cardiacă.

Proiectul său de viitor este să facă un doctorat pe tema evaluării cardiologice la sportivi. A pornit de la ideea că orice exces este dăunător, iar sportul nu face excepție. Dacă facem mult prea multă mișcare fizică, avem șanse mari să ne alegem cu diverse afecțiuni pentru că organismul se va uza prematur.

„Conform unor studii științifice, dacă alergi peste șapte kilometri pe zi timp de mai mulți ani, după vârsta de 50 de ani există riscul să faci aritmie cardiacă. Prin urmare, e de dorit să evităm excesele și în materie de mișcare fizică”, încheie Cristina.