De ce balonează şi provoacă gaze fasolea

Fasolea şi-a dobândit notorietatea de aliment care balonează şi provoacă gaze, însă puţini ştiu care este cauza acestor reacţii ale organismului.

Steve Meyerowitz, autorul mai multor cărţi despre alimentaţie sănătoasă şi dietă, explică în "101 modalităţi prin care să-ţi îmbunătăţeşti digestia" (www.libris.ro) care sunt compuşii din fasole responsabili de neplăcutele gaze şi cum putem găti fasolea în aşa fel încât să nu mai avem probleme cu digestia.

Sunt două cauze care duc la apariţia flatulenţei în urma consumului de fasole: 1. prezenţa unor inhibitori ai enzimelor şi 2. bacteriile şi fermentaţia. Fasolea conţine inhibitori ai tripsinei (o enzimă secretată de pancreas) care interferează cu acţiunea acesteia. Rolul acestei enzime este acela de a rupe legăturile peptidice din proteine, în special cele asociate cu aminoacizii, arginina şi lizina.

Fasolea mai conţine şi carbohidraţi greu de descompus, cunoscuţi sub numele de oligozaharide, care conţin două până la opt zaharide legate împreună. Carbohidraţii cu mai mult de opt legături sunt numiţi polizaharide iar legăturile lor chimice nu pot fi rupte de către enzimele din stomac sau din intestinul subţire. În schimb, acest lucru este realizat de către bacteriile intestinale din colon.

Oligozaharidele se regăsesc, de asemenea, în cereale, seminţe şi în legumele din familia verzei (varză, broccoli, varză de Bruxelles, conopidp, napi, gulii etc.).

După ce aceste alimente tranzitează stomacul, bacteriile din intestine finalizează digestia, producând compuşi gazoşi precum dioxidul de sulf, nitrogenul şi metanul. Mirosul urât poate rezulta de la hidrogenul sulfurat, bioxidul de carbon, amoniacul şi alte gaze nocive, care rezultă în urma fermentaţiei alimetnelor incomplet digerate care putrezesc în colon.

Nitrogenul şi oxigenul sunt componentele principale din aerul pe care îl respirăm. Acestea sunt prezente în
gaze doar pentru că, în timp ce mâncăm, înghiţim foarte mult aer iar acesta străbate întregul tract intestinal înainte de a ieşi. Dar aerul înghiţit reprezintă doar o mică parte din dicuţia legată de flatulenţă.
Gazele intestinale sunt, în cea mai mare proporţie, hidrogen, dioxid de carbon şi metan.

Alte cauze ale gazelor intestinale

Fasolea nu este singurul aliment care provoacă gaze. Laptele şi produsele din lapte, alimentele bogate în fibre şi anumite cereale, dar şi dezechilibrele din flora intestinală pot fi, la rândul lor, cauze ale flatulenţei.

În lapte, principalul vinovat este zaharida, care este greu de digerat pentru multă lume deoarece adulţii nu mai produc lactază, adică enzima care digeră lactoza. Lactoza nedigerată ajunge adesea în colon, unde fermentează şi produce flatulenţă.

Laptele şi produsele lactate din lapte de capră sunt mult mai uşor de digerat decât produsele obţinute din lapte de vacă deoarece nu conţin cazeină, o proteină greu digerabilă. Dacă sunteţi un consumator de produse lactate, concentraţi-vă mai mult pe consumul de iaurturi, care conţin bacterii prietenoase şi ajută foarte mult digestia. Cum laptele este de multe ori un ingredient prezent în multe produse alimentare, precum deserturile, torturile, budincile, prăjiturile etc., el poate fi cauza tulburărilor digestive fără să vă daţi seama.

Anumite cereale precum grâul, ovăzul, fibrele şi tărâţele sunt, câteodată, responsabile pentru flatulenţă. De asemenea, glutenul, o proteină greu de digerat din grâu, este în mod frecvent responsabil pentru apariţia alergiilor. Glutenul nedigerat provenit din produsele pe bază de făină poate, de asemenea, fermenta, producând gaze şi balonare.

Sucul gastric insuficient, o altă cauză a flatulenţei

Anumite persoane, în special cele trecute de vârsta de 50 de ani, nu mai secretă destul suc gastric petnru a digera mâncarea. Astfel, bucăţi mari de proteine şi fiber nedigerate pătrund în intestinul subţire şi în colon, unde fermentează. Persoanele cu un nivel scăzut de acid clorhidric trebuie să mănânce în cantităţi mai mici şi mai des iar regulile combinării alimentelor trebuie respectate cu stricteţe.

Cum scăpăm de gazul din...fasole

Inhibitorii enzimelor sunt solubili în apă, de aceea clătirea fasolii gătite şi schimbarea apei ajută la eliminarea gazului. Acelaşi lucru este valabil şi pentru oligozaharide. Schimbarea frecventă a apei este suficientă petnru a reduce gradual aceste componente solubile.

• Lăsaţi fasolea să se înmoaie timp de trei ore. Aruncaţi apoi apa.
• Fierbeţi fasolea în apă proaspătă timp de 20-30 de minute. Aruncaţi apa.
• Dacă este necesar, repetaţi etapa 2 până când boabele de fasole se înmoaie.
• Aruncaţi toată sau o mare parte din apa în care a fiert fasolea, condimentaţi şi serviţi.

Cărbunele, cel mai bun remediu împotriva gazelor

Cel mai eficient remediu pe termen scuirt împotriva gazelor intestinale este cărbunele medicinal. Tabletele sunt superioare capsulelor, datorită puterii şi purităţii lor ridicate. Acestea sunt obţinute din 100% cărbune presat. Deşi au efect, aceste tablete pot închide foarte mult culoarea fecalelor, dar nu vă speriaţi, nu este nimic grav. De asemenea, cărbunele poate mări frecvenţa scaunelor. Un minus al cărbunelui este faptul că, pe lângă gaze absoarbe şi nutrienţii. Prin urmare, folosiţi-l doar dacă aveţi neapărată nevoie şi pe stomacul gol.

Administrarea de suplimente bogate în clorofilă, cum ar fi algele, spirulina, lucerna, iarba de grâu şi verdeţurile, reduce de asemenea mirosurile şi căptuşeşte tractul intestinal cu un antiseptic şi purificator natural numit L-Histidină, un aminoacid.
O băutură de curăţare a colonului obţinută din seminţe de in, psyllium sau chia, băută zilnic, va curăţa colonul de reziduurile nedigerate şi va ajuta astfel la menţinerea unui timp redus de tranzit.