Bronşita: 7 cele mai indicate remedii

Doar 10% dintre bronşite sunt cauzate de bacterii şi necesită tratament medicamentos. Restul pot fi tratate cu succes cu ajutorul soluţiilor din farmacia naturii.

Definită prin iritarea şi inflamaţia bronhiilor, căile aeriene care fac legătura dintre trahee şi plămâni, bronşita este, de cele mai multe ori, consecinţa netratării corespunzătoare a unei banale răceli sau gripe, produsă de unul dintre următorii trei agenţi patogeni virali: coronavirus, adenovirus sau rhinovirus.

Cât despre virusul respirator sincitial, acesta determină bronşită în special la persoanele în vârstă (de peste 65 de ani), în rândul copiilor el poate provoca, în caz de complicaţii, fie bronşiolită, fie pneumonie. 

Dar nu numai viruşii sunt de vină, aproximativ 10% din cazurile de bronşită au o cauză bacteriană.

Tusea, principalul simptom

Atunci când bronhiile cresc în volum, cilii – micii peri care căptuşesc tractul respirator – paralizează, ceea ce favorizează acumularea mucusului (sputa), facând respiraţia greoaie. Tusea, principalul său simptom, este la început seacă, adică uscată şi fără spută, iar mai apoi devine productivă, cu spută.

De altfel, acesta este şi scopul tratamentului în bronşită: dislocarea şi eliminarea mucusului blocat în piept. Alte simptome includ durere în gât şi febra moderată, de obicei în jur de 38 °C. De asemenea, pot fi prezente senzaţia generală de astenie şi oboseală permanentă, wheezing (zgomot şuierător) şi durere surdă în piept.

Remedii naturale

Inhalaţiile cu ulei esenţial de eucalipt şi pin. Primul ajută la înmuierea mucusului din căile respiratorii blocate, având şi unele proprietăţi antibacteriene, în timp ce uleiul de pin acţionează ca un expectorant, facilitând eliminarea mucusului.

Lumânărica se administrează ca infuzie, preparată din 20-30 grame flori la un litru apa; se bea între mese. Planta conţine un grup de subtanţe denumite saponine, care ajută la subţierea sputei, ca şi un mucilagiu care calmează mucosele.

Cimbrişorul este un alt antiseptic al căilor respiratorii şi un calmant al tusei chinuitoare; se utilizează ca infuzie obţinută din 10-20 grame de plantă la un litru de apă, fiind indicate 2-3 căni pe zi.

Pătlagina se foloseşte ca infuzie, preparată dintr-o lingura de frunze la o cană de apă; se consumă 2-3 căni pe zi.

Hreanul. Se prepară un decoct din 20 de grame de rădăcină mărunţită la un litru de apă; se consumă o cănă pe zi, înainte de culcare.

Ridichea neagră. Se curăţă o ridiche de coajă ta o ridiche de coajă şi se taie în felii subţiri care se pun într-un vas cu miere, după care se dă la întuneric timp de 24 de ore. Siropul obţinut se consumă câte 2-4 linguri pe zi, trei zile la rând, până la remiterea simptomelor.

Muştarul, sub formă de cataplasme calde. La 200 grame de făină se adaugă apă caldă până când se formează o pastă. Compoziţia obţinută se pune pe pânză şi se aplică pe torace, cât de fiebrinte se poate. Compresele cu otet sunt, de asemenea, recomandate.

Atenţie, dacă tusea creează probleme cu somnul sau cu rutina obişnuită, dacă există dificultate de respiraţie sau dacă sputa eliminată are fire de sânge în ea ori o culoare galbenă sau verde, mergeţi neîntârziat la medic. Bronşita poate duce la pneumonie.