Boala care ucide mai mult decât COVID-19 face ravagii în Europa. Copiii, în pericol

Experții trag un semnal de alarmă: numărul tot mai mare de cazuri de tuberculoză la copii indică o creștere a transmiterii comunitare. Deși multe boli infecțioase au fost eradicate sau controlate în Europa, tuberculoza rămâne o amenințare serioasă. În doar un an, cazurile de tuberculoză infantilă au crescut cu 25% la nivelul UE.

În 2023, tuberculoza a devenit din nou principala cauză de deces provocată de bolile infecțioase, depășind COVID-19, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În același an, 8,2 milioane de persoane au fost diagnosticate pentru prima dată cu tuberculoză, atingând un nivel record, cel mai mare din 1995. Chiar dacă decesele cauzate de această boală au scăzut la 1,25 milioane în 2023, față de 1,32 milioane în 2022, aceasta rămâne o cifră suficient de mare pentru a surclasa COVID-19.

În acest context, copiii sunt deosebit de vulnerabili, iar datele recente confirmă acest lucru: în 2023, 4,3% dintre noile cazuri de tuberculoză diagnosticate în Europa au fost semnalate la copii sub 15 ani, potrivit raportului Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

Aceasta reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent. Situația este și mai gravă în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (UE/SEE), unde numărul cazurilor de tuberculoză infantilă a crescut de la 1.341 în 2022 la 1.689 în 2023 – o creștere alarmantă de 25,9%. Iar 2025 este deja al treilea an consecutiv în care numărul cazurilor la copiii sub 15 ani crește în cele 29 de țări UE/SEE.

Și în România, incidența cazurilor de tuberculoză a continuat să crească, ajungând la 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori în 2024, comparativ cu 39,7 în 2021.

Specialiștii subliniază că această creștere trebuie interpretată cu precauție, având în vedere scăderea semnificativă a diagnosticării în perioada pandemiei, care a dus la subestimarea cazurilor în 2020.

Tuberculoza infantilă, un indicator alarmant al transmiterii comunitare

„Creșterea tuberculozei la copii este un semnal clar al intensificării transmiterii comunitare a bolii, deoarece copiii se infectează întotdeauna de la un adult”, explică dr. Antoni Noguera, specialist în tuberculoză și șeful Serviciului de Boli Infecțioase de la Spitalul Sant Joan de Déu, într-un interviu pentru El Español.

Copiii mici prezintă un risc crescut de a dezvolta tuberculoză în primul an după infecție. În plus, faptul că sunt mai susceptibili să fi fost infectați recent și să fi avut un contact direct cu boala face ca tuberculoza infantilă să fie un indicator esențial al răspândirii bolii în comunitate.

Potrivit raportului realizat de ECDC, în colaborare cu Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul total de cazuri de tuberculoză din UE/SEE este, de asemenea, în creștere.

„Metodele de control nu sunt încă suficient de eficiente”, recunosc experții străini

Potrivit dr. Antoni Noguera, creșterea numărului de cazuri de tuberculoză, atât la copii, cât și la adulți, se datorează, cel puțin în Europa de Vest, impactului pandemiei de COVID-19. Așa cum s-a întâmplat în multe alte domenii, pandemia a întrerupt eforturile de control al tuberculozei, ducând la închiderea clinicilor, încetinirea investigațiilor epidemiologice și reducerea supravegherii cazurilor. Toate aceste factori au contribuit la reapariția tuberculozei, o boală infecțioasă provocată de bacteria „Mycobacterium tuberculosis” sau Bacilul Koch. 

În Spania, un program național de prevenire și control al tuberculozei fusese stabilit încă din 2019, dar pandemia a întârziat implementarea acestuia. Cu toate acestea, acum s-a revenit la proiectul inițial, potrivit lui Joan Caylà, președintele Unității de Cercetare în Tuberculoză din Barcelona și fost șef al Serviciului de Epidemiologie al Agenției de Sănătate Publică din Barcelona. În opinia sa, prima explicație privind creșterea cazurilor de tuberculoză infantilă în Europa este că „metodele de control nu sunt încă suficient de eficiente”. De asemenea, el consideră că un alt factor important este creșterea numărului de pacienți cu factori de risc social, precum alcoolismul, consumul de droguri sau proveniența din țări cu incidență ridicată a tuberculozei. 

„Acest fenomen este vizibil și în Spania”, a afirmat Caylà, făcând referire la un focar de tuberculoză care a afectat cel puțin 25 de persoane în Catalonia, din 2022. Unul dintre pacienți, suspectat că ar fi la originea focarului, a fugit de mai multe ori fără a urma tratamentul prescris.

Cum arată situația tuberculozei în România

Deși numărul total de cazuri a scăzut cu 69% în ultimele două decenii, România rămâne țara cu cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană (44,3 cazuri la 100.000 de locuitori - adulți și 10,8 cazuri la 100.000 locuitori - copii).

În pofida scăderii generale, există diferențe semnificative între județele țării. Regiunile din sud și est, cum ar fi Giurgiu și Botoșani, continuă să înregistreze incidențe mult mai ridicate, în timp ce regiunile centrale, cum ar fi Harghita și Vâlcea, au o rată mult mai scăzută.

În acest context, și specialiștii români recomandă respectarea completă a schemelor de tratament pentru a preveni dezvoltarea rezistenței și pentru a reduce riscul de recidivă, cu atât mai mult cu cât se prevede că fenomenul de creștere a cazurilor ar putea continua și în 2025, având în vedere că multe persoane netratate sau nediagnosticate au devenit surse de transmitere a bolii.

Studierea atentă a contactelor, esențială în reducerea tuberculozei infantile

Singura modalitate de a reduce tuberculoza infantilă este reluarea resurselor care au permis, până acum, controlul focarelor comunitare, susțin specialiștii. „Dacă se reușește diagnosticarea timpurie a pacientului adult, acest lucru va avea un impact pe termen scurt asupra reducerii ratelor de tuberculoză la copii”, subliniază dr. Noguera.

Pentru acest lucru, așa cum adaugă și Caylà, „este esențial să se studieze cu atenție contactele printr-o metodă convențională, pentru a identifica persoanele infectate”. În cazul celor care sunt diagnosticați având culturi pozitive, pot fi folosite tehnici de epidemiologie moleculară pentru a verifica legătura cu vreun caz cunoscut. Problema este că această metodă nu poate „detecta contagierile la copii”. Cu metoda convențională, însă, acest tip de cazuri poate fi identificat. „În unele situații, un copil poate fi sursa unui caz nediagnosticat la un adult”, adaugă specialistul.

Respectarea tratamentului, o măsură esențială în combaterea tuberculozei infantile

O altă măsură „importantă” este „asigurarea că tratamentele sunt urmate corect”. În acest sens, statele din UE/EEE mai au de îmbunătățit situația: pentru unul din cinci copii diagnosticați cu tuberculoză, nu se știe dacă tratamentul a fost finalizat, conform raportului ECDC și OMS.

Dr. Noguera preferă să fie „precaut” atunci când analizează aceste date, explicând că „nu înseamnă neapărat că evoluția a fost negativă, ci că datele nu sunt suficient de clare pentru a confirma că tratamentul copilului a fost complet”.

De asemenea, el subliniază importanța clarificării faptului că nu sunt specificate zonele geografice la care se face referire; cel puțin în Europa de Vest, „majoritatea copiilor cu tuberculoză sunt tratați și vindecați”.

Începând din 2023, pe piață există un medicament care îmbunătățește aderența la tratament în rândul copiilor.

Reducerea incidenței tuberculozei și a mortalității globale - obiectiv „puțin realist”

În ciuda progreselor înregistrate, situația în Europa, și implicit în România, încă mai poate fi îmbunătățită. În prezent, doar patru copii din 100.000 sunt diagnosticați anual cu tuberculoză.

Organizația Mondială a Sănătății vizează reducerea incidenței cu 80% și a mortalității globale cu 90% până în 2030. Dar atât dr. Noguera, cât și dr. Caylà consideră însă că atingerea acestor procente până în 2030 este „puțin realistă”.

„Există cel puțin 15 țări în lume unde există o epidemie de tuberculoză”, subliniază pediatrul de la Spitalul Sant Joan de Déu.

Specialiștii subliniază, în acest context, necesitatea implementării unor programe eficiente de screening, diagnostic rapid și acces la tratamente inovative pentru a combate eficient boala. De asemenea, este imperios necesar un sprijin financiar suplimentar pentru extinderea serviciilor medicale, digitalizarea monitorizării cazurilor și introducerea rapidă a noilor tratamente.

Deși nu beneficiază de „atâta atenție mediatică”, tuberculoza rămâne boala infecțioasă cu cea mai mare rată de mortalitate din lume. Acest „titlu nefericit” a fost deținut timp de trei ani consecutivi de COVID-19, dar în 2023 tuberculoza a revenit pe primul loc, fiind responsabilă pentru aproximativ 1,2 milioane de decese la nivel global.