Tuberculoza este din nou pe primul loc în top-ul deceselor cauzate de bolile infecțioase. Pneumolog: „Ne-am așteptat să urmeze o creștere”

Tuberculoza a redevenit principala cauză a deceselor provocate de bolile infecțioase în lume, detronând COVID-19, conform unui raport al OMS. Cifrele ar trebui privite însă în corelație cu ce s-a întâmplat în perioada pandemiei, spune pneumologul Beatrice Mahler, explicând de ce.

Incidența tuberculozei este în creștere, arată cifrele FOTO: arhiva Adevărul

Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății dat publicității de curând, tuberculoza a înlocuit COVID-19, devenind principala cauză a deceselor provocate de bolile infecțioase în 2023, scrie Reuters. În 2023, 8,2 milioane de persoane au fost diagnosticate pentru prima dată cu tuberculoză, aceasta fiind cea mai mare cifră din 1995, de când OMS monitorizează la nivel global tuberculoza. Pentru 2022, OMS raporta 7,5 milioane de îmbolnăviri.  Vestea bună este că decesele asociate acestei boli au scăzut la 1,25 milioane în 2023, față de 1,32 milioane în 2022, însă cifra a fost suficient de mare pentru a detrona COVID-19, boala infecțioasă care a determinat în anul anterior cele mai multe decese.

„Trebuie să plecăm de la faptul că în pandemie rata de diagnostic a scăzut foarte mult”

În România, conform datelor publicate în această primăvară, în 2023 s-au înregistrat peste 9.500 cazuri de îmbolnăviri, cifrele fiind în creștere față de anii anteriori. Rata incidenței tuberculozei în rândul populației a ajuns la 48 cazuri/100.000 locuitori, față de 46,3 în 2022 și 39,7 în 2021.

Cifrele ar putea să nu fie însă atât de îngrijorătoare pe cât par. Specialiștii au în vedere pragul 2020, când s-a înregistrat o scădere bruscă, explică pneumologul Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

„Este un trend ascendent, dar trebuie să plecăm de la faptul că în pandemie rata de diagnostic a scăzut foarte mult, în toată lumea. Pe datele statistice pe care le avem, și ceea ce am observat în datele de program din România, într-adevăr există o creștere începând cu 2021, 2022, 2023, dar plecând de la punctul din 2020, când scăderea a fost brutală și falsă. A fost o falsă scădere a numărului de cazuri și acum avem o creștere. Această creștere însă, cel puțin în România, pe datele din 2023 încă nu ajunsese la nivelul din 2019. Așa că nu aș intra neapărat în panică. E bine că diagnosticăm”, a precizat dr. Mahler, pentru „Adevărul”.

Scheme noi de tratament pentru tuberculoza multidrog-rezistentă

Există tratament și există și modalități moderne de diagnostic, iar pentru tratarea tuberculozei multidrgg-rezistentă (MDR) România are, din acest an, acces la schemele scurte de tratament, care scurtează perioada de vindecare de la aproximativ doi ani, la perioade sub un an, a adăugat Mahler.

„Este un lucru extraordinar pentru pacienți, mai ales că acest tratament de nouă generație nu doar că vindecă mai repede tuberculoza, dar scade mortalitatea foarte mult. Sunt însă și în această perioadă, sau avem încă, destul de multe cazuri de persoane care au tuberculoză care este în formă extensivă. Persoane care se prezintă foarte târziu, care au localizări multiple a tuberculozei și care prin prezentarea tardivă la medic aduc alături de ei și familia, copiii. Nu întotdeauna se îmbolnăvesc, dar se infectează și trebuie să facă tratament”, a expus medicul Beatrice Mahler situația cu care se confruntă spitalele specializate.

Creșterea numărului de îmbolnăviri era așteptată, a mai spus medicul, explicând că va mai dura până când să se înregistreze din nou o scădere, cel mai probabil și în 2024 cifrele fiind tot ascendente.

„E de așteptat să avem o creștere a numărului. De la momentul în care s-a văzut acea scădere brutală ne-am așteptat să urmeze o creștere și încă o perioadă de timp vom fi pe creștere, după care o să începem să ducem curba de incidență în celălalt sens. Nu cred că se va întâmpla însă nici pe datele din 2024. Câțiva ani ne-am așteptat să avem o creștere a numărului de cazuri de tuberculoză, pentru că au rămas persoane în populație care au rămas focar o lungă perioadă de timp și care au îmbolnăvit. Și partea neplăcută la boala aceasta este că nu întotdeauna te îmbolnăvește imediat. Poți să iei bacilul Koch, să te infectezi cu el și să faci boala într-un moment în care imunitatea organismului scade, fie că te îmbolnăvești de boală autoimună, fie că, de exemplu, faci un diabet care se dezechilibrează, fie că dezvolți un cancer, și atunci dezvolți boala în momentul în care tu ești cu o imunitate slabă”, a explicat dr. Mahler.

Pacienții dependenți de droguri, categorie problematică

În creștere sunt și cifrele privin tuberculoza multidrog-rezistentă, „dar suntem la un nivel extrem de mic față de incidența de cazuri pe MDR pe care a avut-o România și mult sub nivelul tuberculozei multidrog-rezistente pe care o au vecinii din Moldova sau Ucraina”, precizează medicul. Ceea ce trebuie să înțeleagă pacienții este necesitatea parcurgerii schemei complete de tratament pentru tuberculoza sensibilă.

„Dacă tuberculoza sensibilă se tratează, și pacienții înțeleg nevoia tratamentului până la final, șansa ca o persoană să dezvolte rezistență este mult mai mică la o reinfectare”, explică pneumologul.

Tuberculoza multidrog-rezistentă poate fi dobândită pe două căi: prin contact cu o persoană care are tuberculoză cu un microb rezistent la tratament; printr-un tratament care este incomplet, apărând de regulă la persoanele care au abandon, adică „încep tratamentul tuberculozei sensibile, iau tratamentul cum doresc ele, după care germenele își crează arme ca să poată să reziste la medicamentele cu care se tratează tuberculoza sensibilă. Astfel apare rezistența. La un medicament, la două, se poate instala rezistență la aproape toate medicamentele tuberculostatice”, a detaliat medicul.

Tuberculoza sensibilă are o schemă de tratament cu durata de șase luni, iar în cazul recidivei pacientul va primi tratament timp de opt luni. Și pentru tuberculoza sensibilă sunt speranțe ca noi tratamente, administrate pe durate mai mică, să fie disponibile în viitor, la acest moment fiind în derulare studii.

În privința complianței pacienților, medicul Beatrice Mahler subliniază că există două categorii problematice: persoana care necesită suport social deosebit, care nu întotdeauna are suficiente condiții pentru a urma schema terapeutică, și  pacientul utilizator de droguri care face tuberculoză. Pacienții din ultima categorie au nevoie de o terapie adaptată, multidisciplinară.

„De regulă, aceste persoane au și patologia pe care un utilizator de droguri o are. Ca să nu mai vorbim de sevraj, de tendința de a continua să se drogheze. Ei sunt puțin mai fragili din multe puncte de vedere și atunci pentru ei sper eu că se vor găsi soluții să-i ajutăm la modul real, pe diverse paliere. Noi am angajat în Institutul „Marius Nasta” acum un psihiatru, dar asta reușit să facem în București, în Institutul „Marius Nasta”. Lucrurile trebuie duse puțin mai departe, trebuie create centre în care ei să beneficieze nu doar de tratamentul tuberculostatic, ci și de tratament și suport pentru a  renunța la droguri, de alte specialități care să-i ajute pe acești oameni care din păcate sunt bolnavi nu doar de tuberculoză”, a atras atenția medicul Beatrice Mahler.