STUDIU Cât de murdari sunt banii. De ce nu prea ne spălăm pe mâini după ce atingem ochiul dracului
0Banii sunt mult mai murdari decât ne-am putea închipui, la propriu, arată un studiu Master Card realizat pe 12 ţări europene, printre care şi România. Cu toate că cei mai mulţi ştim că monedele şi bancnotele sunt adevărate focare de infecţie, prea puţini dintre noi respectă regulile elementare de igienă. Motivul pentru care ignorăm importanţa spălatului pe mâini are însă o explicaţie psihologică.
O cercetare anterioară, efectuată în 2013 de Master Card şi Universitatea Oxford, releva că bancnotele care se folosesc în Europa conţin, în medie, 26.000 de bacterii, în timp ce o singură monedă prezintă mai multe bacterii decât colacul unei toalete. Pornind de la aceste date, în primăvara acestui an a fost derulat un alt studiu prin care s-a dorit observarea măsurii în care oamenii conştientizează potenţialele riscuri pentru sănătate legate de manipularea numerarului. România s-a aflat printre cele 12 ţări europene incluse în studiu, cu 510 persoane de peste 18 ani intervievate, dintre care 255 de femei şi 255 de bărbaţi.
Astfel, aproape trei sferturi dintre români (74%) consideră că bancnotele şi monedele nu sunt igienice sau sunt murdare, dar în ceea ce priveşte măsurile de igienă, numai 35% au admis că obişnuiesc să se spele pe mâini după ce manipulează bancnote şi monede. Respondenţii din Ungaria şi Franţa au avut cel mai mare decalaj între ceea ce declară şi ceea ce fac, mai exact între numărul de persoane care sunt de părere că numerarul nu este igienic şi cele care efectiv se spălă pe mâini după folosirea lui.
De asemenea, într-un clasament al celor mai puţin igienice obiceiuri, românii au menţionat folosirea la comun a toaletelor (96%), folosirea periuţei de dinţi a altei persoane (93%) şi utilizarea în comun a unei batiste (90%). După ce au aflat cât de murdari sunt cu adevărat banii, românii care au participat la studiu au considerat în proporţie de 99% că ar trebui să fim mai atenţi la măsurile de igienă şi la modul în care folosim numerarul. În acelaşi timp, trei din zece români (29%) şi-ar dori ca numerarul să nu treacă prin mâinile atâtor persoane străine înainte de a ajunge în posesia lor. Pe de altă parte, din rândul românilor care nu s-au arătat îngrijoraţi de riscurile presupuse de manipularea banilor, 47% sunt de această părere pentru că nu au niciun fel de control asupra traseului banilor, în timp ce 20% nici nu s-au gândit vreodată la acest subiect.
Studiul european s-a derulat în rândul a peste 9.000 de consumatori din 12 ţări şi a arătat că este mult mai probabil să ne spălăm pe mâini după ce mângâiem un animal (46%) sau după o călătorie cu transportul în comun (36%), decât după ce umblăm cu numerar, deşi trei sferturi dintre europenii intervievaţi au fost de acord că ar trebui să ia măsuri când vine vorba despre manevrarea banilor, din cauza microbilor pe care i-ar putea conţine.
Studiul european, derulat în rândul a peste 9.000 de consumatori din 12 ţări, a arătat că, deşi folosirea banilor este catalogată ca mai puţin igienică decât folosirea barelor de susţinere din transportul în comun sau servirea mâncării la comun (de exemplu din bolurile cu alune din baruri), europenii se luptă din greu să scape de obiceiul de a folosi numerar. Trei sferturi dintre europenii intervievaţi în cadrul studiului au fost de acord că ar trebui să ia măsuri când vine vorba despre manevrarea numerarului, din cauza microbilor pe care banii i-ar putea conţine. Totuşi, studiul a arătat că este mult mai probabil să ne spălăm pe mâini după alte activităţi cum ar fi mângâierea unui animal (46%) sau după călătoria cu transportul în comun (36%) decât după ce umblăm cu numerar. La nivel european, numai 1 din 5 persoane se spală pe mâini după ce utilizează bani.
În altă ordine de idei, cercetarea a mai scos la iveală faptul că bărbaţii se spală mai rar pe mâini (55%) decât femeile după ce umblă cu numerar (40%). În ceea ce priveşte plăţile alternative, 77% dintre români iau în considerare plata cu cardul, în timp ce 56% ar folosi plata online, 27% ar folosi plata cu ajutorul mobilului, iar 18% ar folosi cardul contactless ca metodă de plată.
Psihologul britanic Donna Dawson a explicat această diferenţă importantă între cât de mulţi oameni sunt convinşi că banii sunt murdari şi cât de puţini respectă regulile de igienă după ce îi folosesc. Aceasta este de părere că oamenilor le este greu să facă asocieri negative cu monedele şi bancnotele pentru că acestea constituie cea mai importantă reprezentare a succesului personal.
Poate că suntem de acord cu faptul că banii colcăie de microbi, dar nu prea facem legătura dintre boală şi manevrarea banilor, a subliniat psihologul.
Analizând materialul genetic de pe bancnotele de 1 dolar, specialiştii de la NYU au identificat 3.000 de tipuri de bacterii, mult mai multe decât au arătat studiile anterioare. Totuşi, ei nu au putut identifica decât 20% din ADN-ul non-uman pe care l-au prelevat de pe bancnote, fiindcă multe dintre microorganisme nu au fost introduse încă în bazele de date genetice. Cele mai numeroase bacterii de pe bancnote au fost cele care provoacă acnee. Au fost identificate, de asemenea, bacteria responsabilă cu ulcerul gastric (Helicobacter pylori), cu pneumonia, cu toxiinfecţiile alimentare, printre altele. Unele dintre ele purtau genele rezistenţei la antibiotice, au descoperit cercetătorii americani. Deşi studiul a fost realizat pe bancnote de 1 dolar, toţi banii de hârtie sunt murdari, indiferent de ţara de provenienţă, au explicat cercetătorii la acel moment.
Ţara Consideră că banii sunt murdari Se spală pe mâini Diferenţa între ce cred şi ce fac
Ungaria 84% 26% -58%
Franţa 74% 19% -55%
Spania 69% 17% -52%
Danemarca 61% 11% -50%
Turcia 86% 40% -46%
Marea Britanie 57% 11% -46%
Grecia 69% 29% -40%
România 74% 35% -39%
Rep. Cehă 54% 19% -36%
Germania 45% 14% -31%
Croaţia 68% 37% -31%
Polonia 51% 22% -29%