Tot mai puține descoperiri științifice. Agenţiilor de cercetare li se cere calitate în detrimentul cantităţii

Publicaţiile ştiinţifice şi inovaţiile tehnologice traversează o perioadă de creştere exponenţială, însă descoperirile majore, care contribuie la avansarea ştiinţei într-o manieră spectaculoasă, au devenit tot mai rare odată cu trecerea timpului.

Este concluzia unui studiu publicat miercuri în revista Nature, informează AF, citată de Agerpres.

Autorii studiului, cercetătorii de la Carlson School of Management din cadrul Universităţii Minnesota din Statele Unite au dezvăluit că paradoxul unei ştiinţe „la ralanti” în pofida unei accelerări a producţiei de cunoştinţe, era deja documentat pentru anumite domenii de cercetare precum semiconductorii şi produsele farmaceutice.

De data aceasta, cercetătorii l-au măsurat prima dată la nivelul tuturor disciplinelor, bazându-se pe 45 de milioane de articole ştiinţifice apărute în şase decenii (1945-2010) şi pe 3,9 milioane de brevete (perioada 1976-2010), extrase din baze de date mondiale, inclusiv de pe platforma de informaţii Web of Science.

Au fost identificate astfel două tipuri de descoperiri.

Pe de-o parte, au fost identificate contribuţiile care vin să consolideze un „status quo”,  iar de cealaltă parte, descoperirile „perturbatoare” care busculează teoriile şi împing ştiinţa într-o nouă direcţie, după modelul cercetătorilor premiaţi cu Nobel Watson şi Crick, care au revoluţionat biologia demonstrând structura dublu-elicoidală a ADN-ului.

Indicele lor merge de la un scor negativ de -1 (consolidare) până la un scor pozitiv de +1 (perturbare), iar conform calculelor autorilor studiului, procentajul acestui indice scade considerabil şi continuu între 1945 şi 2010 pentru publicaţii (scădere de 91,9%), afectând atât ştiinţele medicale şi fizice, cât şi pe cele sociale. Situația e similară și în cazul brevetelor  (o scădere de 80%), iar declinul se resimte şi în vocabular.

„Asta nu înseamnă că nu mai există descoperiri”, a nuanţat Michael Park, autorul principal al studiului.

Cadenţa lor este însă încetinită.

„Există în continuare un număr destul de consistent de lucrări perturbatoare în descoperirile recente, precum undele gravitaţionale în 2015 şi vaccinul cu ARN mesager împotriva COVID-19”, a declarat Michael Park, pentru AFP.

În ideea remedierii acestei probleme, autorii studiului au recomandat agenţiilor naţionale de cercetare să acorde prioritate calităţii în detrimentul cantităţii şi să aloce mai mult timp programelor ştiinţifice, pentru ca savanţii să poată să reflecteze în profunzime la marile teme de cercetare.

Amintim că cercetările realizate de savantul Sergiu Pașca s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022, la nivel mondial, într-un clasament al revistei „The Week”.