Scurtă istorie a Big Bang-ului: teoria omului care a dat Universului un început
0„Ştiinţă&Tehnică“ a continuat seria de explicaţii privind istoria Big Bang-ului. A ajuns astfel şi la omul care a stârnit comunitatea oamenilor de ştiinţă să ia în calcul că timpul a avut un început şi odată cu el Universul în sine a pornit dintr-un punct, dintr-un atom primordial.
Cristian Român scrie, de-a lungul mai multor episoade, despre Big Bang şi teoriile care au dus la definiţiile pe care le avem în prezent. Primul episod poate fi consultat aici. În episodul doi, el l-a introdus pe Geroges Lemaitre şi scrisoarea acestuia privind presupusa existenţă a atomului primordial. Scrisoarea a fost publicată în revista Nature la 9 mai 1931. Textul, de altfel scurt şi lipsit de formule matematice, a marcat o revoluţie în cosmologie.
Până la ipoteza lui Lemaitre, Universul nu putea avea un început. Timpul nu putea avea un început. Ar fi sunat aproape religios dacă ai fi considerat altfel. Lemaitre a reuşit să depăşească acest blocaj. În scrisoarea sa el nota următoarele: „Principiile termodinamicii, din punct de vedere al teoriei cuantice, ar putea fi enunţate astfel:
(1) Suma totală a energiei este distribuită în cuante discrete;
(2) Numărul cuantelor distincte creşte în permanenţă. Dacă mergem înapoi în timp, vom găsi din ce în ce mai puţine cuante, până la momentul la care Universul era alcătuit din câteva, sau chiar dintr-o singură cuantă. În procesele atomice, noţiunile de spaţiu şi timp nu sunt decât nişte noţiuni statistice, ele slăbesc atunci când sunt aplicate fenomenelor individuale, implicând un număr mic de cuante. Dacă lumea a pornit de la o singură cuantă, noţiunile de spaţiu şi timp nu mai au nici un sens la început; [cele două noţiuni] capătă sens numai atunci când cuanta originală s-a divizat într-un număr suficient de mare cuante.“
Astfel, prin câteva propoziţii, Lemaitre introduce un început al timpului, un început al întregului Univers. Lemaitre declanşa o revoluţie în gândirea oamenilor de ştiinţă, aproape fără precedent. Mai multe despre urmările acestei teorii găseşti pe site-ul „Ştiinţă&Tehnică“.