Nou record de topire al banchizei din Antarctica. Motivul îngrijorării oamenilor de știință

Pentru al doilea an consecutiv, Banchiza din Antarctica a înregistrat un nou record de topire. Fenomentul a fost observat chiar înainte de finalul verii din emisfera sudică. Precedentul record a fost stabilit tot în luna februarie a anului trecut.

Potrivit unui observator american de referință, pe data de 13 februarie, suprafaţa ocupată de gheaţa formată în mare, în jurul continentului de la Polul Sud al Pământului „a scăzut la 1,91 milioane de kilometri pătraţi”. Este cea mai mică suprafaţă înregistrată de la începutul măsurătorilor satelitare din 1978, a anunţat centrul american National Snow and Ice Data Center (NSIDC), citat de Agerpres.

În februarie 2022 a fost înregistrat un alt record similar. La vremea respectivă, suprafaţa gheţii care pluteşte în Oceanul Antarctic a scăzut pentru prima dată sub pragul de 2 milioane de kilometri pătraţi.

În ciuda acestor fenomene, în ultimii 40 de ani, suprafaţa medie a gheţii marine din Antarctica, care a rezistat celor mai călduroase luni ale verii australe a rămas la un nivel stabil, spre deosebire de banchiza din Groenlanda şi din Arctica, unde încălzirea climei provoacă o topire din ce în ce mai intensă.

Îngrijorările oamenilor de știință

Ciclul din Antarctica (topire în timpul verii, reformare în timpul iernii) prezintă, într-adevăr, importante variaţii anuale. Astfel, „patru dintre cele mai ridicate cinci valori minime anuale s-au produs după 2008”, au subliniat specialiştii de la NSIDC.

În acei ani, suprafaţa banchizei depăşea 3,5 milioane de km2 în cele mai călduroase luni ale verii australe.

Însă topirea ridicată, constatată după 2016, îi face pe oamenii de ştiinţă să se teamă că o tendinţă importantă de scădere (a acestei suprafeţe acoperite cu gheţuri marine ) este pe cale să se manifeste pentru prima dată.

Topirea banchizei nu are un impact imediat asupra nivelului mării, întrucât banchiza se formează prin congelarea apei sărate, care este deja prezentă în ocean.

Însă „absenţa banchizei pe o mare parte a coastei din Antarctica expune barierele de gheaţă care mărginesc calota glaciară la acţiunea valurilor şi a temperaturilor mai ridicat”, au avertizat specialiştii de la NSIDC.

Calota glaciară - un strat gros de gheaţă format din apă dulce şi care acoperă Antarctica - este monitorizată cu mare atenţie de oamenii de ştiinţă, întrucât ea conţine o cantitate suficientă de apă pentru a provoca o creştere catastrofală a nivelului oceanului planetar, dacă s-ar topi.

De altfel, o întindere mai mică de gheaţă marină, a cărei suprafaţă albă reflectă razele Soarelui, stimulează încălzirea oceanelor, accentuând efectele schimbărilor climatice provocate de activităţile umane.

„Minimul anual al întinderii de gheaţă marină a fost atins între 18 februarie şi 3 martie în ultimii ani, ceea ce sugerează o nouă scădere până la sfârşitul verii australe, marcată de temperaturi extreme în Chile şi Argentina”, au avertizat cercetătorii de la NSIDC.