Legătura alarmantă dintre climă și antibiotice observată în cazul bacteriei Salmonella

Schimbările climatice sunt asociate cu o creștere a rezistenței la antibiotice la nivel global, potrivit unui nou studiu care analizează modul în care factorii de mediu influențează evoluția bacteriilor patogene.

Un studiu internațional indică o legătură între schimbările climatice și creșterea rezistenței la antibiotice la nivelul mai multor bacterii. Cercetătorii arată că temperaturile în creștere și modificarea regimului precipitațiilor sunt asociate cu extinderea genelor de rezistență antimicrobiană, un fenomen care ridică îngrijorări privind evoluția infecțiilor bacteriene la nivel global.

Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai rapide și periculoase amenințări la adresa sănătății globale, în contextul în care poate afecta persoane de orice vârstă și din orice țară și este deja responsabilă pentru peste un milion de decese anual, potrivit estimărilor internaționale.

Fenomenul apare atunci când bacteriile devin capabile să supraviețuiască tratamentelor obișnuite cu antibiotice, ceea ce face infecțiile mult mai greu de tratat.

Creștere de 10% a genelor de rezistență

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători din Regatul Unit, Franța, Australia, Elveția și China și a analizat în special bacteria Salmonella, una dintre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor bacteriene la nivel mondial.

Potrivit cercetării publicate în revista Lancet Planetary Health, schimbările climatice sunt asociate cu o creștere de aproximativ 10% a genelor de rezistență la antibiotice în cazul Salmonellei, în perioada 1940–2023.

Deşi principalii factori ai rezistenței antimicrobiene rămân utilizarea excesivă și necorespunzătoare a antibioticelor, cercetătorii susțin că schimbările climatice pot amplifica semnificativ acest fenomen.

Temperaturile în creștere și modificările în regimul precipitațiilor pot influența supraviețuirea bacteriilor, rata mutațiilor și modul în care acestea se răspândesc în mediu, spun oamenii de ştiinţă.

„Dovezile acumulate sugerează că schimbările climatice reprezintă un factor de accelerare a răspândirii globale a rezistenței antimicrobiene”, au scris autorii studiului, subliniind că relația dintre climă și rezistența antimicrobiană este una complexă, în care interacțiunea dintre temperatură și precipitații poate influența în mod diferit evoluția genelor de rezistență în bacteriile patogene.

„Rezultatele noastre oferă dovezi suplimentare că temperaturile în creștere și modificarea tiparelor de precipitații amplifică într-un mod neliniar abundența și răspândirea genelor de rezistență antimicrobiană în bacterii patogene precum salmonella”, se arată în studiul citat.

Cercetătorii subliniază, de asemenea, că aceste procese climatice pot influența stabilitatea ecosistemelor microbiene și pot accelera adaptarea bacteriilor în medii variate, inclusiv în cele umane, animale și de mediu: „Aceste constatări întăresc ideea că schimbările climatice modifică stabilitatea ecologică microbiană și accelerează evoluția rezistenței în rezervoarele umane, animale și de mediu”.

Analiză pe sute de mii de mostre

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat genomurile a peste 480.000 de probe de Salmonella provenite din 139 de țări, colectate în perioada 1940-2023. Aceste date au fost corelate cu evoluția temperaturilor medii și a regimului de precipitații la nivel global.

Analiza arată că 82% dintre țările incluse în studiu au înregistrat creșteri ale genelor de rezistență la antibiotice în cazul salmonellei. Cele mai semnificative creșteri corelate cu schimbările climatice au fost identificate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, urmate de Asia de Sud și Africa Subsahariană.

Cercetătorii au constatat că evoluția rezistenței nu este determinată exclusiv de creșterea temperaturilor, ci de un ansamblu de factori climatici, inclusiv precipitațiile, ceea ce sugerează un model de evoluție mai complex decât se presupunea anterior.

În concluzie, autorii studiului afirmă că rezultatele oferă „dovezi solide” privind legătura dintre schimbările climatice și riscul crescut de rezistență la antibiotice, subliniind că acțiunea combinată asupra mediului și utilizării antibioticelor ar putea limita extinderea acestui fenomen la nivel global.