Cum a început tradiţia de a se bea alcool la petreceri

Tradiţia organizării unor evenimente festive „udate” cu alcool este veche de peste 10 milenii, spun oamenii de ştiinţă. Ipoteza lor este validată de recenta descoperire, în situri arheologice, a unor indicii ale existenţei unor astfel de petreceri încă din Neolitic.

Astăzi, a bea un pahar de vin la o petrecere înseamnă, de fapt, a continua o tradiţie străveche, în cadrul căreia alcoolul funcţiona ca un liant social, cred specialiştii. Două descoperiri arheologice recente sprijină acestă teorie, scrie DiscoveryNews.

Într-un „sediu” de festivităţi datând din urmă cu aproximativ 11.000 de ani, arheologii au descoperit jgheaburi mari din piatră de calcar – ce puteau conţine pînă la 160 litri de lichid -  care prezintă urme de oxalaţi, substanţe ce apar în cursul fermentării alcoolice a cerealelor. 

Locul unde se organizau petrecerile cu milenii în urmă avea stâlpi de piatră decoraţi cu sculpturi animaliere. Dovezile găsite în situl din Turcia de azi indică faptul că oamenii preistorici organizau petreceri cu participare numeroasă, la care se bea bere obţinută prin fermentarea cerealelor.

Socializare cu bere

Interesant este faptul că oameni primitivi care participau la aceste festivităţi nu ar fi fost agricultori, ci vânători-culegători. Arheologii cred că aceste petreceri aveau rolul de a facilita dezvoltarea unor legături între grupuri, de a stimula cooperarea şi de a organiza munca în comun, pentru realizarea unor proiecte comune care nu ar fi putut fi îndeplinite de un grup mic de oameni.

Un astfel de proiect este chiar complexul monumental de la Göbekli Tepe, locul unde se organizau petrecerile de socializare cu bere primitive.

Utilizarea cerealelor a influenţat radical omenirea, dar de ce au început să fie acestea cultivate este o întrebare care încă îi frămîntă pe arheologi. 

Cerealele: pâine sau bere?

Începând din anii 1950, se duce o luptă de idei în jurul întrebării „pâine sau bere”? Nu ştim încă dacă oamenii au început să cultive cerealele pentru a face din ele hrană de tipul pâinii sau, iniţial, au avut în vedere mai curând fabricarea unor băuturi alcoolice.

Unii arheologi susţin că berea ar fi apărut acum 11.500 de ani şi că ea a fost cea care a impulsionat cultivarea cereralelor.

Deoarece presupune atât de multă muncă (adunarea spicelor, separarea boabelor, măcinarea lor etc.), berea era probabil rezervată unor sărbători cu importanţă culturală deosebită.

Recent, în Cipru, într-un loc numit  Kissonerga-Skalia, au fost descoperite ruinele, vechi de 3.500 de ani, ale unei construcţii despre care arheologii cred că a fost o sală de petreceri dotată cu o instalaţie de fabricare a berii. Au fost găsite aici ulcioare, unelte de măcinat şi mai multe cuptoare despre care se crede că erau folosite pentru prăjirea malţului (boabele de orz încolţite) înainte de a fi pus la fermentat.

Reţetele primitive de fabricaţie a berii, la testat

Pentru a-şi testa ipoteza, arheologii de la Universitatea din Manchester, care au excavat situl, au construit replici ale cuptoarelor şi au prăjit în ele malţ, pe care l-au folosit apoi pentru a face bere. 

Berea obţinută era tulbure şi cu un gust oarecum neobişnuit, dar era totuşi bere, ceea ce arată că este posibil ca oamenii preistorici să fi fost adepţii consumului unor astfel de băuturi, care însoţeau evenimentele cu caracter ceremonial ale comunităţii.

Arheologii au publicat în ediţia din decembrie a revistei „Antiquity” detaliile descoperirilor din Göbekli Tepe, Turcia.