Ce este „Medicane”, fenomenul meteorologic rar care a provocat catastrofa din Libia. Se intensifică și devine tot mai periculos

Inundaţiile fulgerătoare care au ucis mii de persoane în Libia în această săptămână s-au produs în urma unui „medicane", un fenomen meteorologic rar, dar distructiv, despre care oamenii de ştiinţă cred că se va intensifica într-o lume în încălzire, relatează AFP, citată de Agerpres.

Utilizat în mod regulat de oamenii de ştiinţă şi de meteorologi, dar puţin cunoscut publicului larg, acest termen derivă din cuvintele „mediteranean" şi „hurricane" („uragan", în limba engleză).

Fenomenele „medicane" sunt similare uraganelor şi taifunurilor, însă se pot forma deasupra apelor mai reci. Potrivit imaginilor surprinse din satelit, ele pot arăta ca o masă turbionară de nori de furtună ce înconjoară centrul, aşa-numitul ochi.

Aceste furtuni mediteraneene sunt însă în general mai mici şi mai puţin intense comparativ cu omoloagele lor tropicale şi au mai puţin spaţiu pentru a se dezvolta.

Ele pot atinge o putere maximă în general echivalentă cu cea a unui uragan de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson, cu o intensitate de 119 până la 153 km/h.

Pe lângă vânturile violente care le însoţesc, aceste „medicane" aduc ploi abundente. Furtuna Daniel a deversat până la 170 de milimetri de precipitaţii sub formă de ploaie în mai puţin de două zile în regiunea Cirenaica, în nordul Libiei, unde ploile sunt foarte rare în acest sezon.

 Unul sau două fenomene „medicane" pe an 

Fenomenele „medicane" tind să se formeze toamna când marea este caldă, de obicei în vestul Mediteranei şi în regiunea situată între Marea Ionică şi coastele Africii de Nord, a explicat Suzanne Gray, profesoară la Departamentul de Meteorologie al Universităţii din Reading, Marea Britanie.

Un strat de aer mai rece provenind de la altitudini mai mari formează convecţii cu aerul mai cald ce se ridică din mare, iar acestea converg în jurul unui centru de joasă presiune.

Furtunile de tip „medicane" se formează, în medie, o dată până la de două ori pe an, a indicat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA.

Furtuna Daniel a lovit și Bulgaria, Grecia şi Turcia  

În timp ce uraganele se deplasează de la est la vest, „medicanele" tind să se deplaseze de la vest la est. Furtuna Daniel a lovit Bulgaria, Grecia şi Turcia săptămâna trecută înainte de a ajunge în Libia.

Trei „medicane" s-au produs în largul coastei Greciei între 2016 şi 2018, în timp ce în 2019 serviciile meteorologice spaniole au identificat un astfel de fenomen între Insulele Baleare şi coastele algeriene.

În septembrie 2020, un fenomen „medicane", însoţit de vânturi de până la 120 km/h a lovit Grecia, omorând trei persoane în oraşul Karditsa şi declanşând inundaţii, alunecări de teren şi pene de curent.

Sicilia a fost lovită de un astfel de fenomen în 2021.

„Mai intense" 

 Meteo France precizează că este dificil să se tragă concluzii climatice despre aceste „medicane" din cauza rarităţii lor.

Experţii afirmă însă că o creştere a temperaturilor de la suprafaţa mării, cauzată de schimbările climatice induse de activităţile umane, va intensifica evenimentele extreme, cum ar fi cicloanele sau „medicanele", chiar dacă acestea ar putea deveni mai puţin frecvente.

„Se crede că schimbările climatice cresc intensitatea celor mai puternice medicane. Suntem convinşi că schimbările climatice amplifică precipitaţiile asociate cu astfel de furtuni", a declarat Liz Stephens, profesoară la Universitatea din Reading. 

Oceanele au absorbit 90% din excesul de căldură produs de activitatea umană încă de la începutul erei industriale, au subliniat oamenii de ştiinţă.

În luna iulie a acestui an, într-o perioadă în care Europa se confrunta cu o serie de valuri de căldură excepţionale, a fost înregistrată cea mai ridicată temperatură în Marea Mediterană.

Apele de suprafaţă din estul Mediteranei şi din Oceanul Atlantic sunt cu două până la trei grade Celsius mai calde comparativ cu valorile obişnuite la începutul lunii septembrie, ceea ce i-ar fi dat un impuls furtunii Daniel, notează AFP, citată de Agerpres.

„Probabil rezultatul schimbărilor climatice provocate de om"  

Furtuna Daniel „ilustrează tipul de inundaţii devastatoare la care ne putem aştepta din ce în ce mai mult în viitor", pe măsură ce lumea se încălzeşte, a spus Lizzie Kendon, profesoară de ştiinţe climatice la Universitatea din Bristol.

„Faptul că Daniel se poate transforma într-un medicane... este probabil rezultatul temperaturilor mai ridicate la suprafaţa mării şi, prin urmare, al schimbărilor climatice provocate de om", a spus climatologul Karsten Haustein de la Universitatea din Leipzig, citată de AFP.