Arabia Saudită trimite la bordul ISS doi astronauţi, între care o femeie
0În al doilea trimestru din 2023, pentru prima dată în istoria sa, Arabia Saudită va trimite doi astronauţi, între care o femeie, pe Staţia Spaţială Internaţională, transmite luni AFP, citată de Agerpres.
În contextul criticilor tot mai dese referitoare la încălcări grave ale drepturilor omului, cel mai mare exportator de petrol din lume, regatul ultraconservator Arabia Saudită încearcă să îşi diversifice economia şi să îşi îmbunătăţească imaginea prin diverse proiecte.
„Arabia Saudită îşi va trimite primii astronauţi saudiţi, o femeie şi un bărbat, pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în al doilea trimestru din 2023", a anunţat duminică agenţia oficială de presă SPA.
Lansarea celor doi va fi realizată din Statele Unite, cu scopul de a „beneficia de oportunităţile promiţătoare oferite de sectorul spaţial şi de industriile sale la scară globală", a adăugat SPA.
Anunţul privind trimiterea celor doi astronauţi saudiţi - Rayana Barnawi şi Ali Al-Qarni - pe ISS a fost făcut într-un moment în care Sultan al-Neyadi din țara vecină Emiratele Arabe Unite va deveni primul astronaut dintr-o ţară arabă care va petrece şase luni în spaţiu după ce va ajunge la bordul ISS, pe 26 februarie, cu ajutorul unui vehicul al companiei SpaceX.
În 2019, Emiratele Arabe Unite, aliată a Arabiei Saudite, a trimis în spaţiu îun alt cetăţean al său, pe Hazzaa al-Mansoori, pentru o misiune de opt zile pe ISS.
În 1985, Arabia Saudită a trimis primul astronaut arab şi musulman din istorie cu ocazia participării la un zbor spaţial lansat, de asemenea, din Statele Unite.
În 2018, Arabia Saudită a creat Comisia Spaţială Saudită, iar în 2022 a lansat un program destinat lansării astronauţilor.
Reforme economice şi sociale de amploare în Arabia Saudită
Proiectele au fost înfiinţate în cadrul planului „Vision 2030" al influentului prinţ moştenitor saudit Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al ţării şi fiul regelui Salman, bătrân şi bolnav.
Mohammed bin Salman a lansat reforme economice şi sociale de amploare, inclusiv dreptul femeilor de a conduce, însă continuă să fie acuzat în mod regulat de reprimarea societăţii civile, de la oponenţi politici la activiste feministe, arată Agerpres.