Patru chestiuni esenţiale pentru femei care nu s-au schimbat din 1911

Acum mai mult de 100 de ani, scriitoarea activistă Emma Goldman publica eseul „The Tragedy of Woman's Emancipation (Tragedia emancipării femeilor)”. Goldman trata temele salarizării egale între femei şi bărbaţi, tensiunea dintre viaţa personală şi cea de familie şi toate blocajele care împiedicau adevărata egalitate între sexe. Practic, Emma Goldman dezbătea subiectul „să le ai pe toate”.

După ce „The Atlantic” a publicat din nou textul, „Huffington Post” a reluat temele discutate de Goldman în 1911, în măsura în care şi astăzi ne confruntăm cu aceleaşi probleme. „Sunt multe chestiuni care erau relevante atunci şi sunt şi acum, pentru că au rămas la fel”, scrie publicaţia.

Bărbaţii domină majoritatea domeniilor profesionale respectate şi sunt plătiţi mai mult pentru serviciile lor.
„Este demonstrat faptul că femeile doctor, profesoarele, avocatele, arhitectele şi inginerele nu beneficiază de aceeaşi încredere din partea colegilor şi nici nu primesc remuneraţii egale cu ale bărbaţilor”, scria Goldman. Astăzi, femeile sunt în continuare slab reprezentate în multe domenii, în special în poziţiile-cheie. În 2004, numai 16.8% dintre partenerii din firmele de avocatură erau femei. Unul din şapte studenţi la Politehnică este reprezentat de o femeie şi numai 6% dintre directorii executivi din top 100 companii tech sunt femei. Iar în materie de salariu, o femeie câştigă, în medie, 77 de cenţi pentru fiecare dolar câştigat de bărbat.

Stresul de la muncă are un impact disproporţionat asupra femeilor.
Emma Goldman scria că pentru a reuşi la locul de muncă, „femeile fac orice, cu costul sănătăţii fizice şi psihice”. Acest tip de dedicare rezonează cu multe dintre femeile de astăzi, precum şi cu bărbaţi. Dar studiile arată că femeile suferă mai multe. 37% din femei susţin că sunt stresate la muncă, în timp ce bărbaţii au reclamat stresul în proporţie de 33%.

„Libertatea” pe care locul de muncă ar trebui să o ofere nu aduce a libertate.
„Câtă independenţă se câştigă dacă îngustimea şi lipsa libertăţii de acasă este schimbată cu îngustimea şi lipsa libertăţii de la fabrică, magazin sau birou”, întreba Goldman. Şi dacă se iau în considerare discriminarea consistentă dintre sexe la locul de muncă, atunci nu are cum să fie spaţiul libertăţii pentru multe femei, punctează publicaţia americană. Diferenţele salariale, birourile din sticlă şi segregarea ocupării sunt câţiva factori extrem de frustranţi pentru femei.

Femeile dublează munca de acasă şi în afara căminului.
„Tura doi” este un termen stabilit de sociologul Arlie Hochschild, în 1989, care se referă la disproporţia dintre muncile domestice neplătite pe care femeile le fac suplimentar faţă de serviciu remunerat. „În afară de muncă, femeilor le revine sarcina de a avea grijă de casa, dulcea casă după o zi de serviciu”, scria Goldman.
Biroul American de Statistică a Muncii raporta, anul acesta, că „tura doi” este în continuare o problemă. „Acest lucru este un blocaj serios în calea progresului femeilor”, punctează „Huffington Post”.