Dr. Raluca Dinu, pneumolog MedLife: „Apneea poate duce la moarte în somn”

Sforăitul este, de cele mai multe ori, tratat cu umor sau resemnare. Un zgomot deranjant pentru partener, o glumă de familie, nimic mai mult. În realitate, avertizează medicii, sforăitul poate fi semnul unei afecțiuni grave: apneea obstructivă în somn, o boală care oprește respirația de zeci sau chiar sute de ori pe noapte. „Pacientul nu doar sforăie. Ceea ce sperie cu adevărat sunt acele pauze respiratorii, momentele în care efectiv nu mai respiră”, explică dr. Ioana Raluca Dinu, medic pneumolog, cu competență în somnologie, din cadrul MedLife Bacău.

Sforăitul, drumul de la simptom la boală

Apneea în somn nu este o simplă problemă de somn. Este o afecțiune respiratorie serioasă, care apare atunci când căile aeriene se închid repetat în timpul nopții.

„De cele mai multe ori, pacientul ajunge la medic fie pentru că partenerul observă că se oprește din respirat în somn, fie pentru că el însuși se simte extrem de obosit peste zi, somnolent, fără capacitate de concentrare”, spune dr. Raluca Dinu.

Alte semnale de alarmă:

· treziri frecvente noaptea;

· mers des la toaletă;

· somn neodihnitor;

· adormit în timpul zilei, inclusiv în locuri publice sau la volan.

„Sunt pacienți care vin la consultație cu înregistrări pe telefon. ‘Uitați, aici sforăie, aici se oprește din respirat. Aceste pauze respiratorii sunt semnalul major de alarmă”, adaugă medicul.

Profilul pacientului tipic cu apnee în somn

„Cu cât indicele de masă corporală este mai mare, cu atât apneea este mai severă”, explică pneumologul. Profilul cel mai frecvent: bărbați supraponderali sau obezi cu hipertensiune, diabet, dislipidemie „Obezitatea se asociază în peste 95% din cazuri cu apneea în somn”, subliniază dr. Dinu. Totuși, boala apare și la femei, mai ales după menopauză, și chiar la tineri.

Boala care trimite pacientul la cardiolog

Mulți pacienți nu ajung direct la specialistul în somnologie. Sunt trimiși de alți medici. „Pacienții ajung la noi trimiși de cardiologi, diabetologi, endocrinologi, neurologi. De exemplu, hipertensiunea arterială care nu se controlează cu tratament este un semn clasic de apnee în somn”, explică medicul pneumolog.

Sunt frecvente și cazurile de: fibrilație atrială nocturnă, aritmii inexplicabile, cefalee fără cauză neurologică. „Am avut pacienți trimiși de neurologi pentru dureri de cap. După investigații, cauza era apneea în somn.”

Diagnosticul după teste de somn, acasă sau la spital

Contrar așteptărilor, investigația nu presupune internare. Mulți oameni confundă polisomnografia cu poligrafia ventilatorie nocturnă. „Poligrafia ventilatorie nocturnă este o investigație non-invazivă, de tip Holter, care se face acasă, în patul pacientului”, explică dr. Dinu. Aparatul monitorizează: fluxul respirator, mișcările toracelui și abdomenului, saturația oxigenului, pulsul. „Această investigație pune diagnosticul în peste 95–98% din cazuri”, spune medicul.

Una dintre cele mai frecvente temeri ale persoanelor care au de făcut acest test este disconfortul. „Nu este inconfortabil. Pacienții cu apnee sunt, prin definiție, foarte somnolenți. Adorm imediat și nu mai simt aparatul”, explică dr. Dinu.

Polisomnografia reprezintă un studiu de somn sau un test de tulburări de somn care transmite și înregistrează electronic activități specifice ale corpului și ale creierului în timp ce pacientul doarme într-un laborator de somnologie. Un specialist analizează datele obținute pentru a determina dacă pacientul suferă sau nu de o tulburare de somn.

„În anumite situații, când poligrafia ventilatorie nocturnă nu evidențiază apnee în somn, dar pacientul continuă să acuze un somn neodihnitor și simptome sugestive, luăm în calcul posibilitatea unei alte tulburări de somn. La pacienții tineri, de exemplu, poate fi vorba despre sindromul picioarelor neliniștite, parasomnii sau alte patologii. În aceste cazuri, pentru un număr foarte restrâns de pacienți, este necesară efectuarea unei polisomnografii.”

CPAP: Tratamentul care schimbă viața

În formele moderate și severe, tratamentul standard este aparatul CPAP, care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. „Aproximativ 90% dintre pacienții diagnosticați au indicație de CPAP”, spune medicul, adăugând că efectele apar rapid: „În câteva zile, pacientul nu mai sforăie, nu mai face pauze respiratorii, partenerul nu se mai teme că îl găsește fără suflare. După prima noapte, pacientul spune că a dormit pentru prima dată bine.”

Trebuie reținut, totodată, că apneea în somn nu este de neglijat. Riscurile includ:

· infarct miocardic;

· accident vascular cerebral;

· fibrilație atrială;

· moarte subită în somn. Consecințele pot fi dramatice. O meta-analiză efectuată pe peste 25.000 de participanți arată că pacienții cu apnee severă au risc crescut de boală cardiovasculară, AVC și mortalitate generală. „Creierul și inima sunt cei mai mari consumatori de oxigen. Fiecare apnee înseamnă o scădere a oxigenului. La pacienții severi, vorbim de sute de desaturări pe noapte. Și da, se poate muri din cauza apneei în somn”, spune clar dr. Raluca Dinu.

Un alt studiu arată că persoanele cu apnee severă (AHI ≥ 15) au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială, independent de vârstă sau greutate. O cercetare a scos în evidență faptul că apneea în somn este asociată nu doar cu hipertensiune arterială, ci și cu diabet zaharat, dislipidemie.

„Când tratezi apneea în somn, nu tratezi doar sforăitul. Tratezi inima, creierul, metabolismul și, în multe cazuri, previi tragedii care se întâmplă noaptea,” este concluzia medicului.

**

Surse: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24161531/

 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25295854/

https://respiratory-research.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12931-020-1284-7