Vietatea care se deghizează perfect în cobră: este un uriaș blând și trăiește doar o săptămână FOTO VIDEO
0Această viețuitoare are capacitatea de a scăpa de prădători datorită coloritului său fantastic. Trăiește foarte puțin și este vital să se împerecheze.
Attacus Atlas este una dintre cele mai mari specii de molii din lume, iar cu aripile deschise poate ajunge să măsoare 25-26 de centimetri.
Este răspândită în aproape toată Asia și poate fi întâlnită în China, Bangladesh, Cambodgia, Hong Kong, India, Laos, Malaezia, Nepal și Taiwan. Acestă molie are aripi maro-roșcatice, cu modele triunghiulare conturate în negru și cu vârfuri albe. Privită din anumite poziții, această insectă seamănă extraordinar de bine cu un șarpe, ceea ce o ferește de potențialii prădători. Iar acest lucru este vital, deoarece trăiește foarte puțin, doar o săptămână, timp în care trebuie să se împerecheze.
Nu doar fluturele are dimensiuni impresionante, ci și omida, și crisalida (pupa). Dacă fluturele nu mănâncă absolut deloc în scurta sa viață, omizile se hrănesc în mod constant, stocând hrana pentru stadiile de crisalidă și de adult. Frunzele lor preferate sunt cele de citrice, guava, mango. Omizile pot ajuge la dimensiunea de 11-12 centimetri înainte de a trece la stadiul de pupă.
Nu doar ca adulți au o capacitate uimitoare de apărare, ci și în stadiul de omidă. Au un aspect amenințător - o culoare verde-albăstruie, cu protuberanțe spinoase - dar, totodată, pot pulveriza pe o distanță de până la 30 de centimetri în jur o substanță cu un miros forte puternic, care alungă prădători precum păsările și șopârlele.
După ce trec în stadiul de crisalidă, stau în cocon aproximativ o lună înainte de a se transforma în molie. Din coconul lor se poate produce un anumit tip de mătase.
Nu mănâncă deloc în timpul vieții adulte
Attacus Atlas nu are gura pe deplin formată, astfel că nu mănâncă deloc în timpul vieții de adult și trăiește din rezervele adunate în timpul stadiului de omidă.
Nu doar coloritul aripilor face ca aceste insecte să semene cu un cap de șarpe. Când sunt atacate, ele își mișcă lent ripile pentru a imita mișcările unei cobre și pentru alunga prădătorii. Deoarece cobrele trăiesc în aceleași zone ca și aceste molii și pentru că principalii lor prădători (păsările și șopârlele) sunt vânători vizuali, se pare că acest marcaj al aripilor este o adaptare pentru supraviețuire.
Această molie trăiește una maximum două săptămâni, în cazuri rare. Ele nu pot rezista mai mult cu rezervele de hrană depozitate, iar scopul principal este reproducerea. Având timp doar pentru a se împerechea și a depune ouăle, acești uriași blânzi își păstrează energia, se odihnesc ziua și își caută partenerul noaptea. Odată ce se împerechează (un proces care poate dura până la 24 de ore), femelele depun până la 150 de ouă, iar molia moare la scurt timp după.